Agenda zilei: Relațiile Türkiye -Iran și vizita lui Reisi în Türkiye

Președintele iranian, Ibrahim Reisi a vizitat Türkiye pe 24 ianuarie 2024, împreună cu o mare delegație la nivel înalt, formată din miniștri și birocrați. Această vizită, care a avut loc atunci când relațiile Ankara-Teheran se derulau în mod tradițional între concurență-cooperare și problemele regionale nu puteau fi amânate, arată că cele două țări sunt deschise dialogului cu privire la problemele și la oportunitățile comune. Vizita șefului a fost, de fapt, anunțată în primele luni ale anului 2023 și ulterior a fost amânată de cel puțin trei ori. Ultima amânare a fost cauzată de atacul terorist din Kerman. Cu toate acestea, sosirea lui Reisi la Ankara la scurt timp după acest atac arată importanța acordată de partea iraniană acestei vizite.

Bineînțeles, deși cele două tabere au divergențe în multe domenii, există și interese comune în multele altele. Astfel de vizite au ca scop promovarea atitudinilor și abordărilor comune pe cât posibil și reducerea diferențelor la un nivel gestionabil. În perioada premergătoare vizitei, pentru a echilibra criticile aduse Türkiye în presa iraniană, instituțiile media de stat au publicat analize pozitive, iar ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian a scris un articol foarte constructiv și pozitiv despre Türkiye, ceea ce reflectă din nou pașii făcuți de partea iraniană în privința efectului preconizat al vizitei.

Autor: Prof. Murat Yeşiltaş, Directorul Departamentului Studii de Securitate al fundației SETA

În timpul acestei vizite, în contextul căreia a avut loc cea de-a 8-a reuniune a Consiliului de cooperare la nivel înalt Türkiye-Iran, au fost discutate subiecte importante din punct de vedere economic. În special, au fost examinate aspectele precum energia, comerțul în regiunile de frontieră, legislația vamală și investițiile reciproce în vederea creșterii volumului schimburilor comerciale. Prezența ministrului trezoreriei și finanțelor, Mehmet Șimșek, a ministrului energiei și resurselor naturale, Alparslan Bayraktar și a guvernatorului Băncii Centrale, Hafize Gaye Erkan din partea turcă, ilustrează semnificația discuțiilor din perspectiva economiei.

În plus, au fost discutate chestiuni regionale, inclusiv Caucazul de Sud, Palestina, Siria, Irak, Yemen și Mediterana de Est. Prezența la reuniune a ministrului de externe, Hakan Fidan, a ministrului de interne, Ali Yerlikaya, a ministrului apărării naționale, Yașar Güler și a șefului Serviciului Național de Informații, İbrahim Kalın indică faptul că au fost discutate probleme de politică regională și de securitate. Printre acestea, cel mai important subiect, care preocupă îndeaproape ambele țări, este problema terorismului, ce prezintă o amenințare comună. Președintele Recep Tayyip Erdoğan a subliniat importanța consolidării cooperării cu Iranul în lupta împotriva PKK/PYD/YPG și PJAK. Președintele iranian, Reisi a declarat, de asemenea, că terorismul este alimentat și utilizat de puterile extra-regionale. La acest punct, este important ca țările din regiune să acționeze împreună pentru a limita influența puterilor din afara regiunii.

Vizita s-a încheiat cu semnarea a 10 acorduri între cele două țări în diverse domenii. Aceste convenții, care acoperă numeroase domenii, inclusiv comerțul, transportul, comunicațiile, cultura, industria, tehnologia, securitatea și energia, au fost semnate de către responsabilii departamentelor respective de cel mai înalt nivel. S-a accentuat din nou obiectivul privind volumul schimburilor comerciale de 30 de miliarde de dolari. Președintele Reisi a afirmat că "sunt în relații bune cu Türkiye de mulți ani și doresc să ducă aceste relații la niveluri mai înalte în viitor", exprimându-și dispoziția pentru cooperare. În mod similar, președintele Erdoğan a subliniat relațiile de bună vecinătate, precizând că "acordă importanță aprofundării relațiilor Türkiye cu vecinul Iran pe baza încrederii reciproce și a intereselor comune". Vizita pare să se fi desfășurat într-o atmosferă extrem de pozitivă. Accentuarea stabilității, păcii și securității în această perioadă în care regiunea se află într-o situație foarte dificilă, a fost o necesitate datorată responsabilităților istorice ale celor două state.