İbrahim Kalin, Daily Sabah

Articolul purtatorului de cuvant al Preşedentiei, İbrahim Kalin, publicat ın cotidianul Daily Sabah din 03.10.2017.
Este posibila restaurarea relatiilor Turcia-UE?
Secretarul general adjunct al Președintiei și purtatorul de cuvant, İbrahim Kalin a declarat ca restabilirea relatiilor Turcia-Uniunea Europeana (UE) depinde de recunoașterea de catre liderii europeni a faptului ca nu se poate mentine o relatie bazata pe inegalitate și nedreptate.
İbrahim Kalin, a reamintit caTurcia este ın statutul de "tara candidata la Uniunea Europeana" din anul 2005.
Acest proces, considerat ınainte cu 12 ani, o noua pagina excitata și promitatoare pentru relatiile Turciei cu Europa, a adus la fel de multa frustrare şi lipsa de ıncredere.
İbrahim Kalin şi-a ımpartaşit opinia "Crizele și problemele de la nivel regional și national au stagnat procesul de aderare la UE, ın timp ce ıncercam sa stabilim relatiile cu tarile europene. Nu exista nicio ındoiala ca este nevoie de o" resetare "a relatiilor Turcia-UE. Putem face acest lucru numai daca ambele parti actioneaza ıntr-o maniera echitabila, respectuoasa și egala una cu cealalta ".
Constrangerile rigide ındreptate ımpotriva Turciei pot oferi caștiguri populiste pe termen scurt, dar nu pot garanta pacea, securitatea și bunastarea pentru nimeni ın lume. Evident, problemele cu care ne confruntam astazi depașesc granitele Turciei și Europei și aceste crize globale ın care traim, afecteaza legaturile dintre societatile musulmane și cele occidentale, ıntr-o epoca a nativismului distructiv, a rasismului necontrolat și a creșterii deznadejdii. Atata timp cat Islamul și lumea occidentala nu se ıntrunesc pentru a-și diminua diferentele și pentru a depune eforturi pentru binele comun al omenirii, nu este posibil sa se asigure pacea mondiala și sa se creeze o relatie reciproca și o cultura de coexistenta pe plan mondial.
Ostilitatea fata de Turcia ın unele tari europene a devenit unul dintre principalele elemente ale politicii interne, deoarece se adreseaza alegatorilor de dreapta. Aceasta situatie, care a ınceput acum 10 ani ca o problema ignoranta, face parte acum din politica principala. Pot exista consecinte dezastruoase ale exercitarii unei politici de tolerare a extremitatii de dreapta. Important este sa mentionam ca, opozitia anti-Erdogan din Europa nu numai ca a condus la tensiuni ın relatiile noastre cu statele europene, ci a pus ın pericol și milioane de cetateni turci care traiesc ın granitelor UE.
Turcia astazi nu este tara din 1963, cand a declarat ca dorește sa devina membru al Comunitatii Economice Europene și nici tara ın care a fost considerata candidata ın 1999. Populatia Turciei este de trei ori mai mare decat ın anul 1960, iar produsul nostru national brut a crescut de 80 de ori din 1963.
Pe de alta parte, Europa de astazi nu este la fel ca la ınceputul anilor 2000. Astazi, vechiul continent a devenit cunoscut pentru crimele de ura ımpotriva extremismului neonazist, a populismului și a imigrantilor, a musulmanilor și a altora. Inrautatirea rapida a conditiilor de securitate ın Europa a redus constant sprijinul dat poporului turc ın  procesul de aderare la UE.
In timp ce populiștii europeni vizeaza cultura noastra, liderii noștri aleși și interesele noastre, ın aceasta perioada Turcia a facut ıntotdeauna apel de abordare ınnoita și constructiva. In final, ın urma referendumului constitutional desfașurat ın Turcia ın aprilie 2017, președintele Recep Tayyip Erdoğan s-a reunit cu liderii europeni, inclusiv cu cancelarul german Angela Merkel pentru a deschide un nou capitol privind relatiile reciproce. Preşedintele Erdoğan a facut aceste ıntrevederi ın ciuda faptului ca guvernul german și alte state europene au fost implicate ın afacerile interne ale Turciei, sprijinindu-i pe cei opuși reformei constitutionale, inclusiv pe membrii binecunoscuți ai organizatiei teroriste PKK și organizatiei gulenista. 
Dupa referendum, Președintele Erdoğan, ın ıntrevederea facuta la Bruxelles cu autoritatile UE, a reafirmat ca este hotarat sa revigoreze relatiile Turcia-UE. Cu toate acestea, creșterea extrema a dreptului ın Europa a ımpiedicat paşii ın aceasta problema.
Alegerile din luna trecuta din Germania au stabilit ınca o data ura ın creștere fata de Turcia și fata de președintele Erdoğan, dar acest lucru nu va ımpiedica creșterea extrema a dreptului ın Europa. Deși liderii celor mai mari partide germane au facut declaratii dure ın legatura cu tara noastra ın timpul campaniei, rezultatele alegerilor sunt foarte clare: mai mult de un milion de alegatori care au sprijinit partidul cancelarului Merkel, CDU / CSU ın alegerile din 2013, de data aceasta au votat pentru partidul german de extrema-dreapta, AfD .
In special ın fosta Germanie de Est, mișcarile radicale de dreapta și stanga au obținut un succes considerabil fata de partidele centrale. Mai mult, faptul ca mișcarile radicale sunt atat de reușite ıntr-un moment ın care economia germana ınregistreaza evolutii pozitive a dus la chestionarea  legaturii traditionale dintre saracie și radicalizare. Politica de compromis și de calmare nu a functionat cu o suta de ani ın urma și nu avem nici un motiv sa credem ca va reuși de data aceasta.
Consideram statutul de membru al UE ca un obiectiv strategic din motive politice, economice și de securitate. Intr-o lume care a devenit din ce ın ce mai periculoasa, Turcia joaca un rol important ın securitatea Europei. Dar nu suntem dispuși sa acceptam standarde duble, amenintari și ostilitate deschisa.
Relatiile Turcia-UE pot fi reınnoite doar daca liderii europeni admit ca aceasta relatie nu mai poate fi mentinuta pe baza inegalitatii și nedreptatii. Trebuie sa se respecte preferintele democratice ale poporului turc, sa respecte liderii aleși din Turcia și sa trateze Turcia ca partener egal.
Acest lucru se aplica, de asemenea, acordului de imigrare Turcia-UE și dreptului Schengen de a calatori fara viza, care ar fi trebuit acordat cetatenilor turci acum multi ani. Este nedrept ınvinovatirea Turciei, ignorand promisiunile Europei şi evaluandu-le ca o chestiune mica și tehnica.
O relatie bazata pe ıncredere, respect reciproc și solidaritate va servi atat intereselor Turciei, cat și Europei. Cu toate acestea, povara acestei relatii nu poate fi lasata doar pe umerii Turciei și este normal ca aceasta tara sa aiba ın vedere oportunitati diferite daca ıși vor ıntoarce spatele la Turcia. Mai mult decat atat, nu are sens sa se puna la ındoiala dorinta Turciei de a-şi extinde perspectiva politicii externe turcești şi de a nu se limita la fascinatia occidentala ıntr-un mediu politic multi-centrat.
In schimb, europenii trebuie sa depuna eforturi comune pentru a se ınvinge patrimoniul eurocentrismului care afecteaza mai degraba interesele lor decat altora, avand ın vedere faptele secolului XXI și acordand atentie cuvenita preocuparilor și intereselor legitime de securitate ale Turciei. Nașterea unui nou climat care poate "reinitializa" relatiile Turcia-UE este posibila numai daca standardele duble și jocurile politice de picior pot fi ınlocuite cu valori precum justitia, egalitatea, ıncrederea şi respectul.