Declaratia purtatorului de cuvant al preşedintiei

PKK este poate singura organizatie terorista din lume ce comite atentate sangeroase, ınsa ın schimb cel care este acuzat de violenta, este guvernul tarii. PKK, este unica grupare care instaleaza bombe şi explozibili la marginea drumurilor şi omoara oamenii ın timp ce vorbeşte fara ruşine despre pace. Cu noua poveste pe care a nascocit-o, PKK lupta chipurile ımpotriva organizatiei Daesh şi ın consecinta ar trebui considerata o structura legitima , ba chiar mai mult ar trebui sustinuta. PKK, ce este ınscrisa ın lista organizatiilor teroriste din Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana şi din  celelalte tari, profitand de razboiul din Siria, ıncearca sa legitimizeze actiunele violente, exemplul elocvent al terorismului. İar unele organe de presa sustinute de occident dar şi  unii politicieni, ıngaduie sa fie folositi de mijloacele de propaganda şi de razboiul murdar al PKK.
Şi aceasta poveste perfida mai are un scop obscur. Atitudinea duşmanoasa pe care o au fata de preşedintele Recep Tayyip Erdoğan, ıi determina pe multi sa ınchida ochii la terorismul PKK. Şi odata cu intensificarea atentatelor teroriste din ultima perioada, aceasta campanie anti-Erdoğan alimenteaza cele mai nemiloase şi ordinare teorii ale complotului.
Potrivit uneia dintre aceste teorii, Turcia s-ar fi folosit de razboiul ımpotriva Daesh ca o perdea de ceata pentru a ataca PKK. Numai ca acum dupa ce Turcia a ıngaduit folosirea bazelor sale aeriene de catre coalitia internationala pentru bombardarea pozitiilor Daesh din Siria, aceasta teorie a fost combatuta. Ba mai mult, ın cadrul luptei ımpotriva DAESH, Turcia a ımpiedicat trecerea granitelor sale de catre 20.000 de persoane de cetatenie straina. 2000 dintre aceştia au fost expulzati, peste 500 de suspecti au fost arestati preventiv ın timp ce 170 dintre ei au fost trimişi ın detentie.
Insa dupa o noua teorie a complotului, dupa pierderea majoritatii parlamentare la alegerile din 7 iunie,  Erdoğan ar fi lansat acest razboi pentru a asigura revenirea la putere a Partidului Justitiei şi Dezvoltarii.
Şi aceasta poveste nascocita de catre focarele PKK, a fost acceptata ıntocmai şi de catre tabara laiciştilor şi cea a nationaliştilor din Turcia, ce au ca numitor comun, atitudinea duşmanoasa fata de preşedintele Erdoğan. Aversiunea ar putea fi un motiv nepotrivit pentru o manevra politica, ınsa nu poate reprezenta o baza pentru o actiune rationala. Daca acest nou val de violente ar fi fost pus la cale ıntr-adevar de Erdoğan din interese politice, PKK ar putea pune capat cu uşurinta la toate aceste atentate, ar renunta la arme şi ar putea dezvalui acest aşa zis complot al lui Erdoğan. Dar ce anume ımpiedica PKK sa renunte la arme şi sa dovdeasca lumii ca doreşte pace şi nu violenta?
De ce Erdoğan, care a lansat procesul de democratizare, asigurand ani ın şir pacea şi redresarea regiunilor ın care kurzii formeaza majoritatea populatiei, sa doreasca ınstrainarea cetatenilor de etnie kurda? Cele facute pana acum de Erdoğan pentru ocrotirea drepturilor, securitatii şi prosperitatii cetatenilor de origina kurda, nu au fost facute de nici unul din liderii de pana acum. PKK ınsa a respins apelul lansat de liderul ei din detentie Abdullah Öcalan, ın 2013 pentru depunerea armelor. Delegatiile ce l-au vizitat pe Öcalan ıncepand din 2013 au transmis mesajele acestuia catre PKK, care ınsa a respins ın permanenta sa se dezarmeze. Pentruca PKK a avut ıntotdeuna un motiv pentru a respinge dezarmarea. In lunile de pana la alegerile din iunie, PKK a depozitat arme ın oraşe, şi dupa alegeri a comis peste 100 de atentate teroriste, ın conditiile ın care formatiunea politica pe care o sustin, Partidul Democrat al Popoarelor, a obtinut 80 de mandate ın Marea Adunare Nationala a Turciei. PKK ştie bine ca dezarmarea va ınsemna sfarşitul menirii sale. PKK este recunoscuta drept organizatie terorista de catre SUA, UE şi de catre celelalte state ale comunitatii internationale. Organizatia ıi asasineaza deopotriva pe turci şi kurzi ın mod inuman, recurgand la tactici teroriste fara precedent. In Turcia şi Siria, PKK recruteaza copii-soldati pe care ıi foloseşte ın atentate sinucigaşe.
In pofida tuturor acestor evolutii, nici un membru al Partidului Democrat al Popoarelor nu clasifica PKK drept organizatie terorista. Ba chiar mai mult, Partidul Democrat al Popoarelor nu s-a putut ıncumeta nici chiar sa condamne atentatele teroriste soldate cu moartea a zeci de soldati, politişti, cadre sanitare şi civili. Intrucat acest partid politic ın loc sa-şi asume rolul de a apela la PKK pentru dezarmare, este ın cautarea cailor de a legitimiza actiunile PKK. Partidul ıncearca sa stabileasca o echivalenta ıntre cetatenii de etnie kurda şi PKK, şi ın acest fel ıi tradeaza atat pe catatenii kurzi cat şi pe cei turci care au avut ıncredere şi au sustinut procesul de democratizare şi solutionare a problemelor, pana cand PKK a lansat atacurile teroriste.
Nimeni nu trebuie sa uite faptul ca Partidul Democrat al Popoarelor i-a ındemnat pe cetatenii kurzi sa iasa ın strada ıntre 6-8 octombrie 2014 şi i-a ındemnat la violente, iar acest apel s-a soldat cu moartea a 50 de persoane.
Politica nu poate reprezenta un mijloc de legitimizare a terorismului.
PKK este poate singura organizatie terorista din lume ce comite atentate sangeroase care ınsa atribuie responsabilitatea actelor sale de violenta, guvernului tarii. Este unica organizatie terorista ce pledeaza fara ruşinare pentru pace ın timp ce instaleaza bombe şi explozibili la marginea drumurilor şi omoara oamenii.İar mass-media occidentala ın loc sa dezvaluie fata odioasa a terorismului, prefera sa romantizeze terorismul şi sa-l prezinte cu o aureola simpatica.
Daca o campanie similara de dezvinovatire ar fi fost lansata de aceea mass-medie şi ın numele Daesh sau Al- Qaada, care ar fi fost consecintele? Acei oameni nu ar fi fost oare acuzati şi arestati pentru ıncalcarea legilor anti-tero din Anglia, Germaniaa şi Franta?
Celor care mai tarziu vor purta negocieri cu reprezentantii Partidului Democrat al Popoarelor, le recomandam sa le puna acestora urmatoarea ıntrebare: "Este sau nu, PKK organizatie terorista? Şi condamna sau nu violenta PKK?
Aproba oare folosirea copiilor-soldati de catre YPG aripa militara a PKK şi PYD, ın atentatele comise ın Turcia, İrak şi Siria?
De ce raman ın tacere fata de ıncalcarile drepturilor omului ın zonele aflate ın controlul PYD?
Pe scurt sunt de partea democratiei sau a terorismului?
Raspunsurile sincere ce vor fi date la toate aceste ıntrebari ar putea elucita ıntr-o oarecare masura razboiul murdar dus de PKK.