Agenda Energetică: O nouă direcție în domeniul energiei: Mediterana

Împreună cu noile descoperiri din secolul XXI, bazinul mediteranean este considerat a fi una dintre regiunile cu cel mai mare potențial de resurse de hidrocarburi din lume.

2125355
Agenda Energetică: O nouă direcție în domeniul energiei: Mediterana

Agenda Energetică: O nouă direcție în domeniul energiei: Mediterana

Împreună cu noile descoperiri din secolul XXI, bazinul mediteranean este considerat a fi una dintre regiunile cu cel mai mare potențial de resurse de hidrocarburi din lume.

Descoperirile succesive, în special în estul Mediteranei, susțin această ipoteză.

Așadar, ce țări dețin rezerve în bazinul mediteranean?

Algeria are rezerve de petrol de 12,2 miliarde de barili și 4,3 trilioane de metri cubi de gaze naturale.

Libia deține rezerve de țiței confirmate de 48,4 miliarde de barili și 170 de trilioane de metri cubi de gaze naturale.

Totodată, se estimează că în largul Marocului există 1,4 trilioane de metri cubi de gaze naturale.

Egiptul are rezerve de 3,3 miliarde de barili de petrol și 1,7 trilioane de metri cubi de gaze naturale.

Tunisia are rezerve de 65 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și 425 de milioane de barili de petrol.

În zona dintre insula Cipru și Israel se presupune că există  o cantitate de 176 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

Rezervele totale de petrol ale Siriei sunt estimate la 2,5 miliarde de barili, iar cele de gaze naturale la 240 de miliarde de metri cubi.

Potrivit Serviciului de prospectare geologică al Statelor Unite (USGS), în estul Mediteranei există zăcăminte de hidrocarburi echivalente cu 30 de miliarde de barili de petrol, cu o valoare totală de 1,5 trilioane de dolari. Marea majoritate a acestor resurse este reprezentată de gaze naturale...

Pe lângă țările din bazinul mediteranean, activitățile de explorare și seismice ale actorilor internaționali din regiune determină apariția unor noi echilibre în ecuația energetică din Mediterana de Est.

În 2007, Administrația cipriotă greacă din sudul Ciprului a declarat în mod unilateral o zonă economică exclusivă în jurul insulei Cipru. Apoi a anunțat că va desfășura activități de explorare în 13 parcele diferite. A semnat acorduri cu Egiptul și Grecia.

Ankara a reacționat foarte dur la această inițiativă a Administrației cipriote grecești. Mai întâi, au fost emise numeroase NOTAM-uri, ulterior fiind trimise nave de război în regiune. În timpul acestui proces a fost adoptată doctrina Patriei Albastre.

Ankara a semnat, de asemenea, un acord privind delimitarea zonelor de jurisdicție maritimă cu Libia.

În acest timp, Uniunea Europeană și Statele Unite au susținut Ciprul grecesc. A fost anunțat proiectul EastMed, care vizează transportul de gaze din estul Mediteranei către Europa prin ocolirea Türkiye.

Proiectul prevedea extragerea gazelor naturale din Mediterana de Est și transportarea lor în Italia prin Grecia.

Cu toate acestea, SUA și-au retras sprijinul pentru acest proiect din cauza costurilor sale.

Pe lângă resursele de hidrocarburi, atât războiul civil din Siria, cât și conflictul palestiniano-israelian transformă Mediterana de Est într-un câmp de luptă pentru putere între actorii internaționali.

Multe țări au o prezență militară în apele internaționale din Mediterana de Est.

AU MODIFICAT ATACURILE ISRAELULUI TRASEUL ENERGIEI?

Se așteaptă ca războiul din Fâșia Gaza să provoace o schimbare majoră în politicile energetice din estul Mediteranei.

Cu toate acestea, faptul că Europa trebuie să își asigure securitatea energetică în ciuda tuturor evoluțiilor tranformă Türkiye într-o țară-cheie în Mediterana de Est.



Ştiri din aceeaşi categorie