Egiptul primește un colac de salvare din partea lumii

Confruntat cu crize economice majore și probleme ale balanței de plăți, Egiptul a primit un colac de salvare din partea sistemului global. Mai întâi, un acord de investiții de 35 de miliarde de dolari cu Emiratele Arabe Unite, urmat de un nou acord de împrumut cu FMI și, în cele din urmă, Banca Mondială și Uniunea Europeană au anunțat consecutiv programe de sprijin pentru Egipt.

Articolul cercetătorului în domeniul politicilor externe al Fundației SETA, Can ACUN.

Economia egipteană se află de mult timp într-o criză majoră. De la venirea la putere a lui Abdel Fattah al-Sisi,economia țării nu a putut să-și revină. În economia aflată sub controlul armatei, resursele au fost folosite într-un mod foarte neadecvat, în timp ce nivelul ridicat al importurilor de produse de apărare a contribuit în mod considerabil la creșterea datoriilor țării.  În timp ce țara avea un deficit uriaș de comerț exterior, a apărut o datorie externă de 160 de miliarde de dolari. Banca Centrală a supraviețuit datorită swap-urilor valutare, dar au existat mari dificultăți în finanțarea datoriei externe și părea foarte dificil să se ramburseze datoria în situația actuală. Invazia israeliană din Gaza și implicațiile sale regionale au exacerbat, de asemenea, situația economică dezastruoasă a Egiptului. În condițiile în care dinamica macroeconomică a țării se află în pragul falimentului, situația egipteanului obișnuit este și mai gravă. Puterea de cumpărare este în continuă scădere și chiar și satisfacerea nevoilor de bază a devenit o problemă majoră. Populația Egiptului, de peste o sută de milioane de locuitori, crește cu peste un milion de persoane anual, și furia socială este în creștere.

Într-o astfel de conjunctură, când economia egipteană se afla în pragul falimentului, a fost inițiat în cele din urmă un proces global pentru a sprijini economia egipteană din exterior. În primul rând, Emiratele Arabe Unite au intervenit și au decis să investească 35 de miliarde de dolari în orașul Ras al-Hikma de pe coasta de nord, asigurând un aflux de valută străină în Egipt. Deși acest pas a fost criticat pentru că a implicat vânzarea de pământuri egiptene, este clar că administrația al-Sisi este mulțumită de acest acord și că acesta a reprezentat o relaxare în ceea ce privește nevoile de valută ale Egiptului și capacitatea acestuia de a-și rambursa datoriile. Apoi, FMI a trecut la acțiune și a decis să acorde Egiptului un împrumut cu condiția ca ratele de schimb să fie reduse și să fie îndeplinite alte câteva condiții. Banca Mondială și Uniunea Europeană au anunțat, de asemenea, pachete în valoare de mai multe miliarde de dolari.

Ca urmare, Egiptul a primit miliardele de dolari de care avea nevoie urgentă, însă, desigur, odată cu devalorizarea mare, poporul egiptean intră într-o perioadă în care va deveni mai sărac și va avea mai multe dificultăți. Din nou, în țară nu a fost întreprinsă nicio măsură structurală, în timp ce armata continuă să domine economia, iar resursele țării sunt transferate către cheltuieli militare și proiecte neproductive,mai degrabă decât către investiții. Ajutorul financiar va permite Egiptului să supraviețuiască doar pentru o vreme, dar dacă nu se fac reformele relevante, nu este ușor ca economia egipteană să recapete echilibrul în mod sustenabil. Lumea a confirmat, de fapt, că Egiptul este o țară prea mare pentru a da faliment și își dă seama că un eventual faliment economic ar prezenta probleme grave atât pentru regiune, cât și pentru lume, în special pentru țările occidentale, ceea ce ar însemna un nou val de migranți refugiați. Totodată, actorii care doresc să țină Egiptul de partea lor în echilibrele legate de frontiera sa cu Gaza trebuie acum să fie gata să ofere finanțe.