Agenda Zilei:Rezultatele și consecințele alegerilor locale din Türkiye

În Türkiye alegerile locale din 31 martie 2024 au avut loc în contextul unei maturități democratice. Determinarea concurenței politice prin rezultatele de la urnele de vot ar trebui să fie considerată un nou indicator al consolidării democrației în Türkiye. La alegerile la care rata de participare la vot a fost de 78,55%, Partidul Popular Republican (în turcă Cumhuriyet Halk Partisi, CHP) a obținut victoria cu 37,76% din voturi, în 14 municipii și 21 de provincii. Unul dintre primele lucruri, care atrag atenția este prezența scăzută la vot și, prin urmare, pierderile mari din electoratul Partidului Justiției și Dezvoltării (în turcă Adalet ve Kalkınma Partisi, AKP). Rezultatele alegerilor locale au potențialul de a influența politica turcă în multe privințe.

Autor: Prof. Murat Yeşiltaş, Directorul Departamentului Studii de Securitate al fundației SETA

În timp ce CHP și-a mărit numărul de voturi cu 3,3 milioane în comparație cu alegerile precedente, voturile AKP s-au redus cu 4,2 milioane. În municipii se observă că obiectivul "alianței la bază" a funcționat, iar majoritatea voturilor Partidului DEM și ale Partidului İYİ au trecut la candidații CHP. Acesta din urmă a reușit să își consolideze în mare măsură propriul electorat și datorită sprijinului puternic de la baza partidelor vecine a atins cote pe care nu le-a înregistrat niciodată în istoria sa. Cu aceste rezultate, se poate spune că reacția la situația economică a ieșit în evidență în alegerile locale. CHP a reușit să își mențină alianțele pentru 2019 și 2023, deși cu un model diferit în ochii alegătorilor.

În afară de municipii, victoria CHP în unele orașe conservatoare din Anatolia indică o nouă realitate. Președintele partidului, Özel a descris rezultatele alegerilor ca fiind "deschiderea către un nou climat politic" și, mai mult decât atât, "o piatră de hotar pentru toate partidele politice". În anii următori va deveni evident dacă noua conducere a CHP, care a pornit la drum cu promisiunea schimbării, va reuși să transforme acest fenomen într-o tendință.

Pe de altă parte, AKP, câștigător la alegerile prezidențiale și legislative din mai 2023, în cadrul acestor alegeri locale a devenit pentru prima dată în istoria sa politică al doilea partid, cu 35,48% din voturi, în 12 municipii și 12 provincii. Acest lucru se întâmplă pentru prima dată din 2002. În scrutinul, în care numărul absențelor și buletinelor de vot invalidate a ajuns la 15 milioane, AKP pare să se fi confruntat cu o reacție neașteptată a alegătorilor. În acest sens, se poate observa că motivația de a da o lecție predomină în rândul alegătorilor AKP. Adâncirea problemelor economice de la pandemia COVID-19 și lipsa de progrese în soluționarea acestora pot fi considerate drept unul dintre cele mai mari argumente pentru această situație. Într-un anumit sens, se vede că facturile economice ale alegerilor din mai 2023 și martie 2024 sunt combinate.

Pentru a înțelege reacția electoratului AKP, se poate spune că aspecte precum profilurile candidaților din provincii, factorul partidului Yeniden Refah, lipsa unui discurs dominant în campania electorală și în alegeri au avut, de asemenea, un impact asupra acestui rezultat.

În discursul său de la balcon din seara alegerilor,  președintele Erdoğan a descris alegerile din 31 martie "nu ca un sfârșit, ci ca un punct de cotitură", semnalând că va folosi rezultatele alegerilor pentru o schimbare. Arătându-și încă o dată respectul față de voința națională, Erdoğan a vorbit despre avantajele democrației într-un limbaj incluziv.

De asemenea, el a subliniat necesitatea reînnoirii partidului său pentru a învăța lecția, anunțând că se va "autocritica cu mult curaj".

Dacă Partidul AK, aflat la putere, asigură reînnoirea și îmbunătățește distribuția veniturilor în favoarea celor cu venituri mici, acesta ar putea să își atragă din nou alegătorii. Pe de altă parte, CHP se află acum sub o povară politică mai grea, urmând să-și consolideze victoria obținută în aceste alegeri.