Agenda zilei: Provocările cu care se confruntă Egiptul

Türkiye și Egiptul au intrat într-o perioadă în care relațiile lor au evoluat din nou într-un parteneriat strategic. Ambele țări manifestă o voință inedită care vizează mai degrabă interesele comune decât disputele. În timp ce provocările regionale și problemele interne constituie punctul de plecare în acest caz, există motive convingătoare serioase pentru ca Egiptul să își restabilească relațiile cu Türkiye. Egiptul se confruntă cu o criză majoră în multe domenii.

Articolul cercetătorului în domeniul politicilor externe al Fundației SETA, Can ACUN.

În urma loviturii de stat militare din Egipt, Abdel Fattah al-Sisi, în calitate de președinte, a instaurat  un nou regim. De fapt, acest sistem, care continuă și astăzi, reprezintă o întoarcere la perioada pre-revoluționară din Egipt. Este un sistem dominat de diverse centre de putere birocratice, cum ar fi elita militară și, parțial, birocrația judiciară. În timp ce sistemul politic continuă să existe în ciuda unor dificultăți, se poate spune că principalul blocaj are la bază economia.

Economia egipteană se află într-o criză majoră. În timp ce țara are un deficit uriaș de comerț exterior, sub conducerea lui al-Sisi a apărut o datorie externă de 160 de miliarde de dolari. Rezervele băncii centrale sunt menținute pe linia de plutire cu ajutorul unor swap-uri venite din străinătate, dar există mari dificultăți în finanțarea datoriei externe. Egiptul a încheiat un acord stand by cu FMI și este acum a doua țară cu cea mai mare datorie față de FMI, după Argentina.  FMI stabilește condiții stricte pentru o nouă tranșă de credit.

În special, este vorba de eliminarea treptată a hegemoniei armatei în economie, deprecierea monedei și privatizarea, inclusiv în sectoarele strategice. Ordinea actuală nu pare dispusă să îndeplinească aceste cerințe. De asemenea, împrumuturile contractate de la țările din Golf au atins limita și nu există posibilitatea unui nou aflux de resurse. După cum a declarat recent al-Sisi, cel puțin o jumătate din venitul anual de 10 miliarde de dolari provenit din canalul Suez este pierdut din cauza atacurilor Houthi. În timp ce puterea de cumpărare a egiptenilor de rând se erodează pe zi ce trece, din când în când apare o piață neagră a produselor de prima necesitate. Lira egipteană are, de asemenea, două prețuri diferite, cel oficial și cel neoficial. Valoarea neoficială a monedei este cu aproape jumătate mai mică.

Există, de asemenea, riscuri geopolitice semnificative. Războiul civil din Sudan are un impact negativ asupra economiei egiptene. Au loc fluxuri de refugiați. Criza barajului Renașterii cu Etiopia amenință securitatea aprovizionării cu apă în Egipt. Diviziunea politică și militară din Libia dăunează intereselor Egiptului. Dar cea mai imediată amenințare provine din Gaza. Scopul principal al masacrelor inumane ale Israelului în Gaza este de a depopula regiunea și de a-i alunga pe locuitorii din Gaza în peninsula Sinai din Egipt. Această situație reprezintă o amenințare majoră la adresa securității naționale a Egiptului în toate sensurile.

Astfel, deși parteneriatul strategic turco-egiptean este important și valoros pentru ambele țări, acesta este și mai important pentru Egipt. Egiptul poate obține câștiguri serioase din parteneriatul său cu Türkiye atât împotriva amenințărilor economice, cât și geopolitice.