Poziția Türkiye cu privire la aderarea Suediei la NATO

Articolul șefului Departamentului de Studii de Securitate al Fundației SETA, Murat Yeșiltaș

În urma tentativei de invazie a Rusiei în Ucraina, statele baltice, care nu sunt membre ale NATO și care și-au păstrat neutralitatea istorică, s-au confruntat cu un risc major. Din cauza proximității lor geografice față de Rusia, Finlanda și Suedia au depus o cerere de aderare la NATO și au solicitat un proces de aderare accelerat. Finlanda a reușit să răspundă preocupărilor Türkiye și a devenit membră, în timp ce în ceea ce privește Suedia Türkiye încă așteaptă ca această țară să facă pași concreți în vederea punerii în aplicare a legii antiteroriste, care a intrat în vigoare la 1 iunie. Indiferent de aderarea Suediei, Türkiye continuă să insiste pe toate platformele internațional ca lupta împotriva terorismului internațional să devină unul dintre obiectivele comune în cadrul NATO.

Ucraina, care, începând cu anii 2000, a fost scena unor confruntări de influență politică și economică între Europa și Rusia, a fost nevoită să plătească un preț ridicat pentru că a luat partea Occidentului. Înainte de invazie, Rusia a cerut ca NATO să își oprească expansiunea și să garanteze că Ucraina nu se va alătura alianței. Cererile Rusiei, care ar fi însemnat ca Ucraina să își compromită suveranitatea națională, au avut ca scop pregătirea terenului pentru o invazie, mai degrabă decât găsirea unei soluții. În fața acestei situații, țările care nu fac parte din NATO, cum ar fi Finlanda și Suedia, au depus cereri de aderare pentru a evita o amenințare similară.

Planurile Rusiei de a invada și anexa Ucraina fără a întâmpina o rezistență semnificativă au eșuat din mai multe motive diferite. Armata ucraineană, care a suferit o reorganizare serioasă după invazia Crimeei din 2014, a fost mult mai puternică în 2022. Serviciile de informații americane au avertizat în prealabil despre invazie, împiedicând Rusia să facă un raid brusc. Rolul critic l-a jucat și poziția de lider a lui Zelenski, care a refuzat să părăsească Kievul și să plece din țară. Faptul că armata rusă a fost mult mai nepregătită și ineficientă decât se aștepta a făcut, de asemenea, imposibil un succes rapid pentru Rusia. Privind acest tablou, țările baltice și-au dat seama că Rusia nu era atât de puternică din punct de vedere militar pe cât credeau, dar îngrijorarea că Rusia ar putea extinde războiul în Europa de Est și în țările baltice s-a intensificat, mai ales în primele luni ale invaziei.

În contextul războiului din Ucraina, abandonarea de către Finlanda și Suedia a poziției lor neutre prin schimbarea conceptului lor de securitate este de o importanță istorică din toate punctele de vedere. Cu toate acestea, Türkiye își exprimă de mult timp nemulțumirea profundă față de sprijinul direct și indirect acordat de multe țări membre ale NATO extensiei siriene a PKK, YPG. Türkiye, care a ridicat această problemă de multe ori în cadrul ultimelor summituri NATO, atât în contextul Siriei, cât și al luptei împotriva terorismului internațional, a făcut tot posibilul pentru a limita și a pune capăt sprijinului acordat de SUA și de unii aliați YPG.

Türkiye a adoptat o atitudine diferită față de Suedia, în comparație cu Finlanda, care s-a grăbit să îndeplinească cerințele Acordului tripartit semnat de Finlanda și Suedia. Cele mai recente declarații ale președintelui Erdoğan sugerează că Türkiye nu se va grăbi să acționeze rapid în această chestiune înainte de summitul de la Vilnius din iulie.

Fiind o țară care nu s-a opus în trecut aderării Georgiei și Ucrainei, Türkiye susține politica ușilor deschise a NATO în ceea ce privește extinderea. Recunoscând că extinderea NATO poate aduce o valoare strategică, dar fiind preocupată și de conflictele regionale, Türkiye se opune atitudinii unor țări precum Suedia, care ignoră preocupările de securitate națională ale altor țări în numele apărării valorilor democratice. Se știe că această atitudine nu este caracteristică doar Suediei și că țările precum SUA, Germania și Franța subestimează, de asemenea, din când în când, preocupările Türkiye legate de terorism. Într-un mediu în care NATO încearcă să se reînnoiască la scară globală, eforturile Türkiye de a plasa terorismul printre principalele puncte de pe ordinea de zi reprezintă o politică perfect legitimă și rezonabilă. Cu toate acestea, sensibilitatea insuficientă a Suediei cu privire la această problemă a afectat procesul de extindere anticipat al NATO. Astfel, acceptarea de către NATO a Suediei în calitate de membru poate fi posibilă doar cu aprobarea Türkiye.