Alegerile și lupta împotriva terorismului

Türkiye se apropie de finalul maratonului electoral. Alegerile prezidențiale și parlamentare ce vor avea loc la 14 mai sunt de o importanță crucială pentru Türkiye; există diferențe în pozițiile alianțelor în privința mai multor probleme, precum și în visele unei noi Türkiye. Cu toate acestea, lupta împotriva terorismului este probabil unul dintre cele mai importante puncte de divergență. Într-o ecuație în care Erdoğan este reales în funcția de președinte, se poate prognoza că actuala paradigmă antiteroristă va fi menținută, însă dacă va câștiga Kemal Kılıçdaroğlu, vor exista incertitudini și îngrijorări serioase în acest context.

Articolul cercetătorului în domeniul politicilor externe al fundației SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.

Jocurile de putere din Orientul Mijlociu s-au conturat întotdeauna sub stăpânirea conflictelor și a haosului, putem spune că în cazul Türkiye este vorba de o situație similară. A devenit o obișnuință atât pentru actorii regionali, cât și pentru puterile globale, să folosească intermediari pentru a-și proteja interesele în Orientul Mijlociu. În acest context, se poate spune că apariția PKK ca organizație teroristă în Türkiye și prin urmare a extensiilor acesteia în Siria, Irak și Iran privește mai mult partea turcă a luptei legate de natura puterii.

Organizația teroristă PKK a fost întemeiată de către Mukhabarat-ul (Serviciul de Informații) regimului Assad  și folosită împotriva Türkiye. Timp de decenii, mii de oameni și-au pierdut viața din cauza terorismului. Pe de altă parte, structura siriană a organizației profitând de războiul civil din țară în 2011 a început să se întărească și să își stabilească influența. Organizația a înființat unități armate sub numele de YPG în Siria și a preluat controlul asupra regiunilor Afrin, Ayn al-Arab și al-Hasakah și a stabilit cantoane în aceste regiuni. PKK a interpretat evoluțiile din Siria ca fiind o mare oportunitate. Atât organizația KCK din Qandil, cât și Abdullah Öcalan din İmralı și extensiile politice ale PKK din Türkiye au văzut în PYD/YPG principalul punct de pornire. Profitând de "procesul de soluționare" din Türkiye, organizația și-a mutat toată energia în Siria.

 Unul dintre factorii determinanți ai tentativei de lovitură de stat din Türkiye de la 15 iulie 2016 a fost Siria. În timp ce Türkiye s-a străduit timp de mulți ani să devină un mare stat prin menținerea stabilității sale într-o zonă geografică dificilă, și prin acțiunile pe care le-a întreprins în ultimii ani se îndreaptă spre a deveni un actor global, terorismul a fost întotdeauna un instrument folosit împotriva Türkiye, împotriva visului Türkiye de a deveni o putere globală. În acest context, scopul principal al tentativei de lovitură de stat de la 15 iulie, întreprinsă de FETÖ, trebuie considerat inversarea noii politici externe a Türkiye, care a fost apreciată ca fiind contradictorie și care nu putea fi suportată, și prevenirea intervenției în statul terorist care urma să fie creat din nimic în Siria.

Imediat după 15 iulie, Türkiye, cu voința politică hotărâtă a președintelui Erdoğan, a elaborat o nouă doctrină de securitate și a lansat o operațiune militară transfrontalieră de proporții în Siria, care a fost, în esență, un răspuns la acest efort. 15 iulie se manifestă în fața noastră ca un punct de cotitură major în acest context. Atât eliminarea FETÖ din instituțiile strategice în care se infiltrase, în special în birocrația securității, cât și lupta proactivă împotriva organizațiilor teroriste PKK/YPG reprezintă paradigma decisivă a politicii care va transforma Türkiye într-o putere globală în contextul luptei împotriva terorismului în noul secol. Türkiye joacă în conformitate cu regulile pentru a supraviețui într-o zonă geografică dificilă.

 De aceea, lupta Türkiye împotriva terorismului PKK/YPG este o chestiune de securitate națională, suprapolitică. Opoziția ar trebui, de asemenea, să abordeze problema în cauză în acest mod. Cu toate acestea, diferitele perspective asupra luptei împotriva terorismului în cadrul opoziției, care iese în evidență sub forma ”mesei celor 6”, provoacă îngrijorări. În același timp faptul că Kemal Kılıçdaroğlu, candidatul prezidențial al Alianței Națiunii, cooperează cu HDP/YSP, extensia politică a PKK, creează percepția că lupta împotriva terorismului va fi slăbită sub conducerea sa. Opoziția ar trebui să își clarifice poziția cu privire la această chestiune și să adopte o strategie pentru a înlătura aceste îngrijorări.