Politica Externă a Türkiye 2023

Politica de echilibrare a Türkiye în războiul din Ucraina nu este unică pentru războiul din Ucraina, ci face parte dintr-o orientare strategică și geopolitică mult mai largă, vizând, în primul rând, asigurarea autonomiei strategice și, în al doilea rând, diversificarea avantajelor geopolitice. Relațiile Türkiye cu Occidentul vor continua în 2023 în contextul căutării cooperării practice și a echilibrului. În ceea ce privește războiul din Ucraina, se așteaptă ca Türkiye să își mențină actuala politică de echilibru și neutralitate în 2023. În 2023 pot avea loc noi runde de negocieri, iar Türkiye va conduce aceste oportunități și va lua inițiativa.

 Articolul Directorului Departamentului pentru cercetări în domeniul politicilor externe al fundației SETA Murat Yeșiltaș

 Calitatea Türkiye de „stat comercial” în relațiile externe va fi menținută probabil și în 2023, deoarece problemele sale economice nu sunt de tipul celor care ar putea fi depășite pe termen scurt. În plus, faptul că economia mondială continuă să fie afectată de costurile grele ale pandemiei și se preconizează o recesiune globală în 2023, preocupările economice vor ocupa un loc central pentru aproape toate țările, nu numai Türkiye.

În paralel cu această perspectivă economică, este de așteptat ca procesul de normalizare/reconciliere în curs între Türkiye și partenerii săi să continue și, eventual, să se adâncească în 2023, deoarece condițiile care permit începerea procesului vor fi încă valabile în 2023.

Industria de apărare, care este o componentă relativ nouă a politicii externe a Türkiye, va continua să crească fără încetare în 2023, la fel ca în 2022. Türkiye a câștigat un avânt în extinderea piețelor sale de export de produse de apărare, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, care a fost descrisă ca „diplomația dronelor” sau „diplomația apărării”. Războiul din Ucraina a redus semnificativ capacitatea Rusiei de a exporta produse de apărare în multe țări, și capacitatea Rusiei va fi redusă și mai mult în 2023, deoarece războiul se va prelungi. Türkiye se pregătește să umple vidul rusesc, în special în Asia, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină.

În 2023, eforturile Türkiye de a lupta împotriva terorismului vor continua atât pe teritoriul țării, cât și peste hotare. În 2022, operațiunile Türkiye de combatere a terorismului s-au intensificat, în special în nordul Irakului, dar obiectivele operaționale și strategice ale Türkiye nu au fost încă pe deplin atinse. Așadar, este probabil ca Türkiye să încerce să își finalizeze operațiunile de combatere a terorismului în curs în nordul Irakului, precum și să își continue operațiunile delicate împotriva liderilor și membrilor YPG în nordul Siriei. Din motiv că amenințarea YPG este încă în vigoare pentru Türkiye, precum a demonstrat atacul cu bombă din Istanbul, pare probabilă lansarea unor acțiuni militare transfrontaliere împotriva zonelor controlate de YPG din nordul Siriei în 2023.

Cea mai importantă problemă în relațiile cu SUA în 2023 va fi exportul  în Türkiye a unui nou lot de avioane de război F-16 și kituri de modernizare care este blocat de președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, Bob Menendez. Operațiunea militară transfrontalieră a Türkiye împotriva YPG din nordul Siriei prezintă, de asemenea, riscul de a încorda relațiile bilaterale. În funcție de cursul de acțiune pe care îl va urma Biden înainte de alegerile prezidențiale din Türkiye în 2023, politica internă a Türkiye ar putea fi, de asemenea, o sursă de tensiune între cele două țări, dacă Biden va adopta în mod deschis o poziție anti-Erdogan, așa cum a făcut-o la propriile alegeri.

 Există o probabilitate mare de escaladare a tensiunilor turco-grecești din cauza regiunilor maritime din Marea Egee și Estul Mediteranei. Conflictul dintre pretențiile Greciei asupra zonei maritime a Cretei și zonele economice exclusive delimitate de Türkiye și Libia ar putea provoca un impas între Türkiye și Grecia în 2023, deoarece Grecia a încheiat deja contracte cu mari companii energetice pentru explorarea de hidrocarburi în regiune. Având în vedere că alegerile din Türkiye și Grecia vor avea loc la jumătatea anului 2023, manevrabilitatea diplomatică și geopolitică pentru detensionare și intervenția părților terțe va fi limitată. În plus, tensiunea bilaterală Türkiye-Grecia a devenit dinamică și în relațiile Türkiye-SUA. Prin urmare, este evidentă posibilitatea ca relațiile Türkiye-SUA să fie și ele afectate de tensiunile care vor urma în relațiile Türkiye-Grecia în 2023.

În relațiile Türkiye-Azerbaidjan, este de așteptat ca calitatea strategică a relațiilor bilaterale să fie consolidată în continuare în 2023. Türkiye va continua să sprijine Azerbaidjanul în dezvoltarea și stabilizarea regiunii Karabah nou eliberate și în continuarea cooperării militare. Türkiye își va intensifica, de asemenea, eforturile pentru a preveni noi tensiuni militare între Azerbaidjan și Armenia.

Traiectoria relațiilor cu Azerbaidjan în 2023 va avea și implicații geopolitice energetice mai largi. Indiferent dacă propunerea lui Putin de transforma Türkiye într-un hub energetic se va realiza sau nu, este probabil că actualul coridor energetic care se întinde din Azerbaidjan până în Europa prin Türkiye va fi extins cu o posibilă achiziție din Turkmenistan.

Războiul din Ucraina va continua în 2023 și își va păstra locul central pe agenda Türkiye. Folosindu-și influența atât asupra Kievului, cât și asupra Moscovei, Türkiye își va continua eforturile de a reînnoi periodic Acordul privind exportul de cereale. De asemenea, Türkiye va profita de orice ocazie pentru reluarea discuțiile de pace între părți și detensionare pe parcursul anului 2023.

Agenda dominantă a Orientului Mijlociu în 2023 se va concentra pe eforturile de normalizare/reconciliere în curs între multe țări. Cel mai mare risc pentru continuarea eforturilor de normalizare/reconciliere în regiune va fi noul guvern israelian, care include reprezentanți ai extremei drepte. O escaladare considerabilă în Ierusalimul de Est și Gaza ar putea testa atât „Acordurile Abraham”, cât și poziția Türkiye-Israel în contextul procesului de normalizare/reconciliere.