Turcia și Migrația: ieri, astăzi, mâine

Turcia este o țară care de-a lungul istoriei sale s-a confruntat cu cele mai multe migrații, în comparație cu alte țări. A fost întotdeauna o destinație de emigrare pentru oamenii din est, vest, nord și sud. Și astăzi, Turcia considerată drept o insulă de pace în regiunea sa, este o destinație pentru mai mulți oameni care vor să emigreze din cauza problemelor   cu care se confruntă în țările lor . Ce fel de strategie trebuie să urmărim în scopul gestionării   cererii crescânde de imigrare în țara noastră?

Articolul  decanului Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Yildirim Beyazid din Ankara, prof.dr. Kudret BÜLBÜL. 

Primul lucru care merită menționat în acest context este că migrația dacă este gestionată corect contribuie foarte mult la dezvoltarea țărilor. Putem spune că un exemplu concret al acestui fapt este istoria țării noastre. Suntem copii ai unei civilizații de migrație. Istoria civilizației noastre este istoria  migrațiilor. În cursul istoriei noastre de migrații am acumulat mai multe valori  precum dreptatea, coexistența, pluralismul, toleranța, multiculturalismul care caracterizează Turcia și de care omenirea are nevoie astăzi. Însă contribuția migrației la dezvoltarea țărilor va fi tema unui alt articol.

Anatolia este o zonă  a migrațiilor.

Anatolia a fost o țintă a migrațiilor și înainte de stabilire aici a turcilor musulmani deoarece ea a fost un punct de tranzit, un traseu. Valul de migrație a turcilor musulmani către Anatolia începe în anul 1 000. După sosirea turcilor în Anatolia, istoria nu ne relatează despre  conflicte, strămutarea în masă a locuitorilor, sau masacre. Acesta este un indice al faptului că Anatolia a fost pictată cu culoarea celor care s-au ridicat și au venit mai târziu din Khorasan.

Migrațiile către Anatolia au continuat și în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea din cauza suferințelor imense ale oamenilor din Balcani și Caucaz. Vedem că migrațiile au continuat și în perioada republicii.

Ultima migrație masivă în Turcia a fost migrația turcilor din Bulgaria în 1989 cauzată de persecuțiile lui Todor Jivkov. Jivkov spunea în acea perioadă: ”Dacă nu vor fi turcii nevoiți să părăsească Bulgaria, nu va rămâne nimic din Bulgaria, ea se va transforma într-un al doilea Cipru.”

Pe scurt, zona anatoliană, de la Marea Adriatică la Marele Zid Chinezesc, a fost întotdeauna a doua destinație pentru persoanele care au iubit Turcia și în care ei s-ar fi putut refugia. Turcia nu este o insulă de pace în care se pot refugia doar comutațiile  turcice sau musulmane. Istoria noastră este, de asemenea, plină de exemple care arată că Turcia este o țară în care se pot adăposti și non-musulmanii. Ultimul exemplu al acestui fapt sunt evreii care au fost alungați în urmă cu 500 de ani din Europa din cauza persecuțiilor lui Hitler și s-au refugiat în Turcia.

Migrații din Anatolia

Turcia sau Anatolia nu este doar o destinație a valurilor de migrație ci de asemenea o sursă a acestora.  Anatolia a fost în același timp o resursă umană nu doar militară a Imperiului Otoman pentru fondarea noilor așezări în noile regiuni. Au avut loc și migrații intense din Anatolia către țările balcanice. Se spune că în Balcani există trei așezări denumite „Konya”.

Ultimul exod în masă din Anatolia este migrația muncitorilor în țările occidentale în anii '60. Potrivit informațiilor oficiale, astăzi există 5 milioane de turci în aceste țări. Bănuiesc că acest număr este mult mai mare.

Situația actuală

Turcia rămâne și astăzi o destinație majoră a  valurilor de migrație din Balcani, Orientul Mijlociu, lumea turcică, Orientul Îndepărtat. În cele din urmă, ne confruntăm astăzi cu un val de migrație din Siria. O cauză majoră a acestor migrații constă în faptul că nu există multe destinații alternative pentru acești imigranți, dacă luăm în considerare țările din regiunea noastră și atitudinea țărilor occidentale. Motivul principal care îi forțează să emigreze este faptul că țările lor devin din ce în ce mai nelocuibile din cauza problemelor și conflictelor ce au loc în țările lor de origine,  strategiilor țărilor imperialiste etc.

Însă nu doar cetățenii sirieni, iranieni, irakieni, afgani, libieni, chinezi, ruși, ucraineni sau africani imigrează în Turcia astăzi dar și cetățenii țărilor occidentale. Concetățenii noștri care au plecat anterior în aceste țări revin în Turcia din cauza recesiunii economice și ostilității crescânde față de islam și turci, unii dintre copii lor caută viitorul în Turcia și  din ce în ce mai mulți preferă să facă studii în Turcia. 

Unele dintre organizațiile noastre non-guvernamentale asociate cu aceste regiuni încurajează întoarcerea în Turcia atât din țările occidentale, cât și din țările balcanice, Crimeea sau regiunea uigură, din cauza problemelor grave cu care ei se confruntă.

Țările și cercurile rasiste din Occident și Orient, care se opun populației turce și musulmane în țara lor recurg, de asemenea, prin diverse mecanisme la practici de descurajare și hărțuire pentru a-i forța pe oamenii noștri să-și părăsească locurile de trai.

Unele țări imperialiste vor să-i transforme pe oamenii noștri într-un instrument al politicilor lor pentru a dăuna Rusiei și Chinei precum în problemele legate de Crimeea sau uigurii.

Da, trebuie să ne mândrim de Turcia  care este o  insula de pace în regiunea în care se află, pentru că este un adăpost și conștiință a umanității. Dar Turcia nu este în stare să facă singură față acestor valuri de imigrație. Nici nu este corect din punct de vedere strategic. De mai multe ori, faptul că concetățenii noștri părăsesc locurile în care trăiesc și se mută în Turcia, este ceva ce țările respective vor sau forțează. 

Turcia implementează diverse politici în beneficiul său și al oamenilor de origine turcă care trăiesc în străinătate fără a le permite să devină un instrument al scopurilor imperialiste ale unor țări occidentale. 

Vom continua în următorul articol să vorbim despre sugestiile noastre pentru instituțiile publice, organizațiile civile din Turcia, și pentru compatrioții noștri din străinătate privind gestionarea migrației.