Tarrantism?

Articolul  decanului Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Yildirim Beyazid din Ankara, prof.dr. Kudret BÜLBÜL. 

După atacul efectuat de rasistul alb din Australia, Brenton Tarrant, în Noua Zeelandă care s-a soldat cu moartea a 50 de musulmani, discuțiile privind definirea corectă a rasismului și extremismului de dreapta care folosesc terorismul ca un instrument au ajuns din nou pe ordinea de zi. Denumirile comune răspândite sunt ”terorismul islamofob”, ”anti-islamismul”, ”ostilitatea față de Islam”.

Antisemitismul, anti-islamismul

         Ura împotriva evreilor și tratamentul inuman al evreilor, larg răspândite în secolul al XX-lea în Occident, sunt denumite în mod tradițional ”antisemitism”. A defini în mod similar actele de violență și actele teroriste  împotriva musulmanilor ce se răspândesc din ce în ce mai mult prin conceptul ”anti-islamism” poate fi funcțional cât pentru a evoca  o tragedie inumană atât și pentru a condamna anti-islamismul împreună cu anti-semitismul. Astfel d denumiri, în  același timp, scot în evidență mentalitatea care este sursa principală a acestei probleme. Expunerea problemei din perspectiva victimelor acesteia însă aruncă umbră asupra mentalității purtătoare a problemei și făptuitorilor acesteia.

Pe de altă parte amenințarea reală în Occident nu include doar anti-islamismul. După cum explică Tarrant în manifestul său, subliniind că în societățile occidentale nu există o altă opțiune decât a ucide  comunitățile diferite de rasa albă, toate aceste comunități diferite se află sub amenințare.  Rasa albă pentru rasiștii albi și extremiștii de dreapta acoperă doar rasa albă din Europa și nu include societățile non-occidentale.

Fascismul, nazismul, sionismul

              Conceptul pe care îl căutăm este de fapt un concept nou, nu foarte bine cunoscut. Conceptul urmează sub titlul: rasismul. Dar cuvântul rasism este insuficient în situația actuală cu care ne confruntăm. În situația actuală nu este vorba de rasism în sensul de a-și iubi propria rasă, a lucra pentru dezvoltarea ei, sau a o promova. Este vorba de un rasism care urmărește să nimicească celelalte rase, diferite stiluri de viață și în acest scop adoptă diverse atacuri ca fiind o metodă precum se observă tot mai mult în Europa. Există mai multe concepte în literatură pentru situații similare. Fascismul poate fi privit ca un fel de rasism de stat. Nazismul, pentru care statul este un instrument, este rasismul național bazat pe superioritatea rasei ariene. Sionismul poate fi caracterizat ca fiind  rasismul național și religios. Sionismul  este o ideologie dezvoltată de Theodore Herlz care susține că  Dumnezeul a promis evreilor un anumit teritoriu (Pământ al Făgăduinței) care cuprinde și o parte a Turciei, și din acest motiv justifică orice este necesar pentru obținerea acestui teritoriu.  Roger Garaudy a numit această ideologie drept una rasistă și colonialistă. El compară ceea ce fac israelienii împotriva palestinienilor, încălcând rezoluțiile ONU, dreptul internațional și drepturile și libertățile principale ale oamenilor  cu ceea ce a făcut Hitler împotriva evreilor. Cu siguranță, nu toți evreii împărtășesc ideologia sionismului.  Există și evreii ortodocși care nu acceptă deloc sionismul și consideră că înființarea unui stat evreiesc este împotriva religiei  lor și nu recunosc Israelul.

Whiteizm?, Wasizm?, Tarrantizm?

Dacă noi definim rasismul de stat ca facsism, rasismul național ca nazism și rasismul religios ca Sionism atunci conceptul de care avem nevoie este rasismul de culoare. Supremația albă este insuficientă și inocentă în caracterizarea rasismului alb care folosește terorismul ca un instrument. Deoarece supremația rasei albe acum  a încetat să mai fie o credință și această credință s-a transformat într-un motiv pentru terorism.  

Deși nu putem decide exact de care concept avem nevoie, noi știm de unde să-l producem și ce anume trebuie să cuprindă. Conceptul trebuie dezvoltat din lumea mentală a rasiștilor albi care adoptă terorismul și violența ca o metodă. În acest context pot fi produse conceptele precum wasizm sau whiteizm  prin care fascismul va fi asociat cu națismul și care le va condamna împreună. Wasizmul, în cazul utilizării pe scară largă, va defini terorismul rasist alb, excluderea și ura și va fi acceptat într-o perioadă scurtă de timp. Însă în această situație ne vom confrunta cu problema pe care am evidențiat-o săptămâna trecută. Denumirea terorismului comis în numele Creștinismului drept terorismul creștin și a terorismului comis în numele Islamului drept terorismul islamic va fi considerată de majoritatea adepților acestor două religii drept o calomnie. Astfel de denumiri sau deosebiri ar aduce beneficii mai multor organizații teroriste. În mod similar, ar trebui să evităm folosirea unui limbaj care ar pune sub suspiciune toți oamenii albi din cauza celor care au recurs la acte teroriste în numele rasei albe. În acest context am putea gândi la denumirea terorismului bazat pe rasismul alb drept ”Tarrantism”. Termenul Tarrantism va fi folosit cu privire la persoanele care, precum a fost indicat și în manifestul lui Tarrant, justifică terorismul ca fiind o metodă.

Ca urmare, este nevoie de un nou concept pentru rasismul alb sau terorismul de extrema dreapta, care disprețuiește drepturile și libertățile fundamentale, libertatea de exprimare și dreptul la viață și folosește terorismul ca o metodă. Fiecare concept care va fi creat nu trebuie să-i țintească pe victimele ci să dezvăluie mentalitatea  infractorului și să condamne această mentalitate. Cu alte cuvinte acest termen trebuie asociat și condamnat împreună cu fascismul, nazismul și sionismul, trebuie să provină din supremația albilor dar să nu-i acuze pe toți albii.