Merwe din Yemen

Articolul decanului Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Yildirim Beyazid din Ankara, prof.dr. Kudret BÜLBÜL. 

Uneori exagerăm problemele atât de mult… Și numai uitându-ne prin prisma acestor probleme putem face de nesuportat viața proprie sau a oamenilor care ne înconjoară sau chiar și a țării noastre. În astfel de situații desprinderea de unele probleme cotidiene, contemplarea țării în care trăim dintr-o perspectivă externă ar putea contribui la o evaluare mai sănătoasă. În acest context vă prezint următoarea poveste adevărată din perspectiva abordării semnificației Turciei.

În ciuda situațiilor extraordinare cu care se confruntă, Turcia din ce în ce mai mult se transformă într-o bază de formare.  În anii mei de studenție  Turcia nu a fost o țară în care cineva și-ar putea căuta viitorul. Astăzi, însă aproximativ 150 000 de studenți din întreaga lume își asigură viitorul în Turcia prin intermediul limbii turce. În alte cuvinte, cifrele joacă rolul unui văl care acoperă următoarele povești cu un conținut epic. Merwe din Yemen – este numai una dintre studenții străini povestea cărei va fi relatată mai jos pentru arăta ce emoție ce speranță simbolizează Turcia pentru ei.

” Ah Yemen, al cărui trandafir este schinduf…” (cântec popular)

Yemen… o țară mărginită de Marea Roșie, Golful Aden, Marea Arabiei, având o poziție strategică, a suferit aproape în fiecare perioadă a istoriei sale. Din punctul nostru de vedere este un teritoriu în care am suferit cele mai multe pierderi în războaiele de apărare a orașelor Mecca și Medina. Împreună cu Canakkale, Yemenul este un loc cel mai mult bocit de poporul nostru  care a suferit mult și un loc pentru care a tremurat inima acestui popor. Este o țară care își plânge fetele care abia au împlinit 15 ani. Faptul că poemele noastre epice, bocetele, suferințele au rămas în inimile noastre din generație în generație trebuie fi legat de numărul de eroi-soldați care și-au pierdut viața în Canakkale și Yemen, pentru care atât de mult ne doare inima. 

O călătorie spre speranță  ...

Merwe a venit dintr-o astfel de țară, din capitala Yemenului, orașul Sanaa. În timp ce fiecare tânăr își imaginează viitorul,  începerea ciocnirilor interne în 2014 în țară i-a spulberat speranțele şi visurile de viitor.  În timpul revoluțiilor vorbesc armele, umanitatea nu mai are nicio valoare. Nu se mai gândește nici la tineri, nici la viitorul lor…

În 2015, în timp ce privea cu tristețe viitorul său  într-un haos ce a cuprins țara sa ca într-un coșmar, apare o rază care i-ar lumina calea spre viitor.  I se transmite informația că a câștigat o bursă de studii în Turcia  oferită de Direcția pentru Turcii din Străinătate și Comunitățile Înrudite. Din cauza războiului civil programele Fulbright (SUA), Daad (Germania), Chevening (Regatul Unit) au fost oprite și bursele de studii în Turcia au devenit unica speranță, unica cale spre viitor pentru Merwe și alți 150 de studenți yemeniți. Au fost cuprinși de emoții puternice, visând că vor merge în Turcia și se vor întoarce pentru a reconstrui țara lor epuizată.

Pe de o parte speranțe, dar pe de alta - realitatea dureroasă a vieții. Din cauza războiului civil ambasadele din Sanaa au fost închise, majoritatea s-au mutat la Jeddah. Din motive de securitate nu se mai efectuează zborurile. Au nevoie de vize pentru a intra în Turcia. Singura cale pentru a obține viza este a călători la Jeddah la Ambasada Turciei care printre altele s-a mutat acolo.  Însă se pare imposibil să ajungi la frontiera cu Arabia Saudită prin bombe, ciocniri, atacuri, puncte de control stabilite pe autostrăzile aflate sub controlul diverselor grupări – părți ale conflictului din Yemen. În plus nu există nicio garanție că ajungând la frontiera Arabiei Saudite li se va permite să intre în țară.

Tinerii studenți, căutând oportunități în disperare, au organizat mai multe reuniuni la Sanaa. Au contactat ambasada Turciei la Jeddah. Însă unica modalitate de a obține viza este de a duce pașapoartele la Jeddah. În cele din urmă, un student s-a oferit voluntar să ducă pașapoartele celorlalți la Jeddah. Însă speranța tinerilor nu a durat mult. Studentul voluntar nu a îndrăznit și a renunțat să meargă la Jeddeah, trecând prin orașele yemenite zguduite de bombardamente intense. 

Și atunci, când toate speranțele s-au spulberat, Merwe se oferă voluntară fără a clipi din ochi să meargă la Jeddah cu pașapoartele tinerilor. Familia lui Merwe a fost extrem de îngrijorată de această decizie și a încercat să o convingă să renunțe la această idee sau să ducă numai pașaportul său din motive de siguranță. Merwe a insistat asupra deciziei sale deoarece era sigură că viitorul celorlalți studenți care au câștigat burse depinde de ea.  S-au adunat 90 de pașapoarte, unii studenți la acel moment nu a fost găsiți alții nu și-au încredințat pașapoartele lui Merwe, fiind siguri că chiar dacă va ajunge la frontieră cu Arabia Saudită nu va putea trece granița cu pașapoartele. 

Ambasadorul nostru Fazlı Çorman a fost încântat de  decizia și efortul lui Merwe dar a avertizat-o de mai multe ori despre riscurile grave ale acestei întreprinderi, afirmând că în cazul unei percheziții  pașapoartele îi vor pune viața în pericol. Pentru orice eventualitate se oferă să-i trimită o scrisoare în care se va nota că a câștigat bursa de studii și va merge la Jeddah cu pașapoartele celorlalți câștigători pentru obținerea vizelor.

Merwe pornește la drum cu rugăciunile familiei sale, studenților și familiilor acestora. Călătoria sa spre frontiera cu Arabia Saudită a durat zile. Datorită faptului că studentele nu se percheziționează în mod detaliat în Yemen nu s-a confruntat cu dificultăți în numeroasele puncte de control dar datorită rugăciunilor nu au fost supuși bombardamentelor sau atacurilor de-a lungul drumului.  Sosește  la vamă la ora 10:00 dimineața și găsește o coadă lungă. Dacă așteaptă nu va putea trece granița în aceeași zi. Se înțelege cu ofițerii yemeniți și se îndreaptă pe jos spre vama Arabiei Saudite cu cele 90 de pașapoarte în geantă.   

Nu poți intra fără însoțitor…

Lucrurile nu au mers atât de ușor la vama Arabiei Saudite. Ofițerii nu au crezut-o. Furioși, ei i-au spus să vină în ziua următoare. Ce poate să facă o fată singură în mijlocul deșertului? Merwe comunică din nou cu ambasada. Ambasada trimite un fax în care descrie subiectul. Oficialii saudiți de data aceasta afirmă nu poate trece fără un însoțitor. Merwe însă a insistat că scopul vizitei sale nu  este pelerinaj, și nu va rămâne în Arabia Saudită mai mult de trei zile, se va întoarce după ce obține vizele.  După 9 ore ofițerii, deși nu sunt convinși, înregistrează ca are însoțitor și îi permit să intre în țară. Personalul ambasadei îl întâmpină pe Merwe cu mare bucurie și entuziasm. Procedurile de acordarea a vizelor se încheie după 3 zile de muncă intensă.

Dar dificultățile  nu se termină aici. Drumul de întoarcere a fost plin de provocări. Însă Merwe reușește să ajungă la Sanaa.

Merwe este acum studentă la Universitatea Yıldırım Beyazıt. Ceilalți studenți, de asemenea, își continuă cu succes studiile în Turcia, pentru a contribui la dezvoltarea țarii lor.