Analiza zilei - 18.05.2018

Două evoluții de o importanță deosebită pentru Turcia și în genere pentru opinia publică mondială au avut loc în Orientul Mijlociu. Prima evoluție importantă este mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim și uciderea  de către soldații israelieni a 60 și rănirea a 2 770 de palestinieni neînarmați în cursul protestelor pașnice organizate în legătură cu acest eveniment. Și a doua – alegerile în Irak.

Analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.

Declarația președintelui american Donald Trump privind mutarea ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim provocase reacții în întreaga lume. În timp ce majoritatea voturilor în cadrul Consiliului de Securitate al ONU au fost în favoarea proiectului de rezoluție care condamnă decizia lui Donald Trump privind ambasada SUA în Israel, SUA a blocat prin veto adoptarea acestei rezoluții.   Prin urmare acest proiect fiind supus la vot în Adunarea Generală ONU  a fost sprijinit de aproape toți membri. Însă rezoluția aprobată de Adunarea Generală, neavând caracter legal obligatoriu, nu a împiedicat SUA, dar a demonstrat că toată lumea este împotriva deciziei SUA.  Organizația Cooperării Islamice convocată de urgență la solicitarea Turciei a condamnat decizia lui Trump și a făcut un apel către întreaga lume. Faptul că poziția lumii a rămas ineficientă în fața unui veto al SUA, demonstrează cât de corectă a fost afirmația președintelui Erdogan: ”Lumea este mai mare decât numai 5”.

După toate aceste evenimente care au avut loc, președintele SUA Donald Trump nu a renunțat la decizia sa ci  a arătat un angajament ferm fața de îndeplinirea profeției conform căreia Ierusalimul, care este în același timp și o parte a credinței evangheliștilor,  va deveni capitala evreilor. De fapt și pastorul trimis de Trump la inaugurarea ambasadei americane la Ierusalim este un evanghelist radical.  În ziua  ceremoniei oficiale de inaugurare la care au participat fiica lui Donald Trump și soțul acesteia, palestinienii au organizat proteste pașnice. Civilii palestinieni din regiunea Fâșiei Gaza, cea mai mare închisoare în aer liber din lume, de asemenea, au organizat demonstrații pașnice în apropiere de granița israeliană. Soldații israelieni au folosit fără milă gloanțe reale împotriva palestinienilor, împușcând mortal 60 și rănind 2 770 de civili palestinieni.

În timp ce palestinienii fusese uciși și răniți de focul israelian  pe de o parte, fiica lui Donald Trum și soțul acesteia au fost ocupați cu sărbătoarea mare de inaugurare a ambasadei. Faptul că în ciuda sutelor de imagini și clipuri video care dovedesc crimele săvârșite de Israel,  administrația SUA a acuzat Hamas, demonstrează insolența SUA. Unul dintre principalele motive a  atitudinii relaxate a administrației SUA este sprijinul deschis acordat președintelui american Trump de către țările arabe, care în loc de a  proteja drepturile palestinienilor au urmărit să-și păstreze tronurile. Cea mai mare luptă pentru drepturile palestinienilor în lume este condusă de Turcia. Turcia a decretat 3 zile de doliu național după masacrul palestinienilor și în același timp Marea Adunare Națională a Turciei a emis o declarație comună, condamnând Israelul. Pe de altă parte autoritățile turce în urma acestor evenimente și-au rechemat ambasadorii din SUA și Israel și au cerut ambasadorului israelian să părăsească  Turcia.

A doua tema principală sunt alegerile în Irak care reprezintă o importanță deosebită după distrugerea mai multor orașe precum Mosul, Falluja și Anbar în cursul luptei împotriva Daesh și preluarea controlului de către guvernul central irakian asupra multor teritorii disputate cum ar fi Kerkuk și Sinjar în urma referendumului pentru independență a Guvernului regional din nordul Irakului. Rata de participare la alegeri a fost scăzută, de doar 44%.

În alegerile irakiene lista candidaților a  prim-ministrului Hayder al-Ibadi, lista fostului prim-ministru Nuri al-Maliki, lista liderului șiit Muqtada al-Sadr, și lista grupărilor Haşdi Şabi au fost listele principale. În plus coaliția liderului sunnit Usame en-Nuceyfi și coaliția liderului șiit Ammar el-Hekim  s-au plasat în frunte. Lista electorală a fostului prim-ministru Nuri al-Maliki și lista grupărilor Haşdi Şabi  sunt pro-iraniene iar  Hayder al-Ibadi și  Muqtada al-Sadr se consideră că au relații relativ mai bune cu SUA și Arabia Saudită. Potrivit comunicatului Comisarului electoral suprem independent din Irak lista lui Muqtada al-Sadr se plasează pe locul întâi fiind urmată de grupările Hașdi Șabi, lista lui Hayder al-Ibadi se va plasa pe locul trei, iar cea a lui Nuri al-Maliki va fi a patra.

Este de așteptat că influența Iranului asupra politicii interne a Iranului va slăbi și lista fostului prim-ministru și lista grupărilor Hașdi Șabi să ia parte în guvern.  Însă deși influența Iranului în Irak din punctul de vedere politic va pierde în forță, Iranul va continua să joace un rol important în politica țării în sens militar. Faptul că Iranul poate controla direct armata irakiană și de asemenea grupările armate Hașdi- Șabi este cea mai mare provocare în fața viitorului guvern irakian.

Dacă discutăm rezultatele alegerilor din Irak în contextul politicii de limitare promovate de SUA în Orientul Mijlociu este posibil de a le califica ca un succes parțial.  Într-adevăr, liderul șiit Moqtada a condus grupările de rezistență înarmate împotriva SUA, însă a cum are relații relativ mai bune și cu SUA și cu Arabia Saudită. În același timp prim-ministrul irakian Haydar al-Ibadi a fost adus la putere de către SUA după ce orașul Mosul a fost cucerit de Daesh. Ibadi, care efectuează multe vizite oficiale în |Arabia Saudită în ultima perioadă, este pregătit să coopereze cu SUA și Arabia Saudită pentru a restrânge domeniul de influență al Iranului în Irak.

Alegerile în Irak sun importante din mai multe puncte de vedere pentru Turcia, în special din perspectiva combaterii terorismului. Este de așteptat că Forțele armate care deja au lansat operațiuni împotriva PKK în nordul Irakului, își vor extinde operațiunile militare după alegerile. O campanie amplă împotriva PKK pe teritoriul irakian sprijinită de guvernul central va fi o evoluție destul de semnificativă în ce privește relațiile între Turcia și Irak. Forțele de securitate turcești care au reușit să minimizeze activitățile PKK pe teritoriul Turciei, intenționează să continue abordarea demonstrată  în cadrul campaniilor Scurtul Eufratului și Ramura de Măslin în combaterea terorismului și peste hotare.