Din vizorul Turciei 14/2017

Tensiuni pe fondul steagurilor arborate în Kirkuk

Pericolul generat de Statul İslamic (İSIS), a determinat ca în Irak,toate privirile să fie ındreptate spre Mosul. Consiliului municipal Kirkuk a luat hotararea ca ın institutiile de stat pe langa

drapelul İrakului sa fie arborat şi drapelul Regiunii Administrative a İrakului de Nord (RAIN).

Aceasta hotarare a facut ca atenţia să fie îndreptată de la Mosul către Kirkuk. In acest program şi noi vom analiza creşterea tensiunilor din Kirkuk.

Vă prezentăm o evaluare pe această temă realizată de asist. univ. Cemil Doğaç de la Faculatatea de Relații Internaționale Universitatea Atatürk.

Cu putin timp ın urma printr-o circulara a Prefecturii Kirkuk a fost luata hotararea ca ın

adresele oficiale şi ın institutiile de stat sa fie obligatorie utilizarea ımpreuna a limbilor arabe şi

kurde. In Kirkuk limba kurda a devenit limba oficiala ımpreuna cu limba araba. De acum ıncolo

limba celei mai aglomerate şi intelectuale grupari etnice şi anume limba turca a turcmenilor va fi

exclusa din institutiile de stat, media şi şcoli. Tot Regiunea administrativa a Irakului de nord a

declarat ca ın 2017 va merge la referendum pentru autonomie. De asemenea ın toate institutiile

oficiale din Kirkuk pe langa steagul Irakului s-a hotarat sa fie atarnat şi steagul Regiunii

administrative a Irakului de nord. Parlamentul Irakului nu a aprobat aceasta hotarare şi a fost luata

hotararea ca ın institutiile oficiale din Kirkuk sa fie atarnat numai steagul Irakului. Preşedintele

frontului turcmenilor şi parlamentarul de Kirkuk Erşad Salihi afişand o reactie puternic negativa a

declarat ca “prefectul se joaca cu focul”.

Cele traite ın Kirkuk sunt o parte a unui lung proces. In Kirkuk ıncepand din anii 1920 exista o

mare presiune asupra turcmenilor. Pana ın anii 1960 Kirkuk era un oraş format ın cea mai mare

parte din turcmeni. Incepand din perioada monarhiei İrakul a ıncercat sa arabizeze Kirkukul.

Aceeaşi porcedura a continuat şi ın perioada conducerii Baas.

Fara niciun motiv, ın data de 4 mai 1924 soldatii irakieni au atacat casele turcmenilor

omorand mai mult de o suta de turcmeni. S-a tras cu arma ımpotriva muncitorilor turcmeni care au

facut greva ın data de 12 iulie 1946. In 14 iulie 1959 oamenii lui Mustafa Barzani au omorat un

turcmen şi din aceasta cauza au izbucnit mari proteste ın oraş. Soldatii irakieni ımpreuna cu

Pesmerga, forta militara a kurzilor din İrak, au omorat sute de turcmeni. Prin ordinul lui Saddam

Hüseyin ın data de 16 ianuarie 1980 au fost omorati ın masa intelectualii de seama ai turcmenilor

din Kirkuk. In 1992 la Tuzhurmatu civilii turcmeni au fost executati. Operele turceşti datand de sute

de ani au fost daramate. In oraşul Altınköprü au fost executati turcmeni printre care se aflau şi

femei şi copii.

In timpul ocupatiei americane din 2003 a İrakului dupa ce puterile kurde au cucerit efectiv

oraşul Kirkuk, aici au emigrat masiv kurzii. Insa ın Kirkuk ınca mai exista o populatie mare de turcmeni. De asemenea ın centrul comunei Tazehurmatu aferenta Kirkukului exista o mare populatie turcmena.

Din punct de vedere international, solicitarea de autonomie a Regiunii Administrative a

İrakului de Nord (RAIN) nu este legitima. Regiunea Administrativa a İrakului de Nord (RAIN) se

bazeaza pe dreptul de auto-determinare (determinarea propriului viitor) cand face afirmatii cu

privire la autonomie. Pentru a putea sa se foloseasca de dreptul de auto-determinare trebuie sa se

formeze anumite conditii. Daca este vorba ca tara respectiva doreşte sa scape de a fi colonie,

doreşte de asemenea sa se separe de o conducere opresiva şi separatista poate fi folosit acest

drept. De asemenea, daca ar exista o conventie ıntre parti cu privire la separarea/ımpartirea

acestora sau daca constitutia tarii acorda un astfel de drept de separare poate fi utilizat şi dreptul

de auto-determinare. Drept pentru care, dreptul de auto-determinare nu este un drept pe care

oricine doreşte poate sa-l utilizeze oricand ışi doreşte pentru a-şi declara autonomia.

In Constitutia İrakului ın articolul 140 exista exista urmatoarea expresie “In Kirkuk şi celelalte

regiuni cu conflicte vointa populatiei va fi stabilita cel mai tarziu pana ın data de 31 decembrie 2007

prin referendum”. Ori ın Kirkuk pana ın ziua de azi nu a fost facut niciun fel de referendum. De

aceea statutul sau este nelamurit. Intamplarile care au avut loc ın ultima vreme nu au fost initiate

de catre Mesut Barzani şi Partidul democrat al kurzilor. Actorii principali care au pregatit aceasta

criza sunt Hero Talabani, unul din liderii Uniunii patriotilor kurzi şi cel mai puternic aliat al sau din

Kirkuk, Prefectul Kirkukului Necmettin Kerim. Se observa ca aceasta criza a steagului din Kirkuk nu

va fi ultima criza pe termen scurt din aceasta regiune. Pe termen lung, dupa Statul islamic ın İrak,

se pare ca Kirkuk va fi una dintre regiunile cu cea mai mare probabilitate de naştere a conflictelor.

Turcia, ın anul 2005 dupa ce puterea ın Kirkuk a trecut ın mana gruparilor kurde a facut

declaratii foarte dure. Premierul Turciei din acea perioada, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat ca

aceasta procedura ar trebui imediat sa ınceteze ın Kirkuk. Şi al doilea preşedinte al Statului Major

din acea perioada Generalul de armata İlker Başbuğ a declarat ca “Pastrarea statutului special al

Kirkukului are o importanta vitala pentru Turcia”. Atitudinea Turciei ın aceasta problema şi astazi

este aceeaşi. Unul dintre principiile politicii externe de mare importanta pentru Turcia o constituie

pastrarea integritatii teritoriale a İrakului. De aceea, ın aceasta regiune nu se poate sa se aştepte

ca Turcia sa permita ivirea de instabilitati, conflicte noi şi activitati ale organizatiilor teroriste care sa

profite de acestea.

V-am prezentat evaluarea pe aceasta tema realizata de asist. Cemil Doğaç İpek de la Facultatea de Relații Internaționale Universitatea Atatürk.