Din vizorul Turciei 48/2016

Criza economică din Algeria

Algeria, care şi-a câștigat independența în 1962, a continuat sa existe ca un regim republican cu un singur partid, până în anul 1990. Frontul de Eliberare Națională (FLN), care se afla in fruntea razboiului pentru independenta era centrul sistemului politic format. După al doilea război mondial, a adoptat modelul socialist planificat central de dezvoltare economica, care avea trecere printre tarile ce şi-au caştigat proaspat independenta. Cu toate acestea, sistemul economic și politic format a fost blocat în anul 1980. Pentu a depaşi acest blocaj, preşedintele republicii din acea perioada Şadli bin Cedida avut interventii in ceea ce priveşte liberalizarea sistemului politic şi economic. İnsa, această inițiativă nu a produs rezultatele dorite. A avut loc lovitura de stat militară in urma câştigarii de catre Frontul Salvării Islamice a alegerilor generale organizate in anul 1991. İar dupa lovitura de stat militară, in Algeria a avut loc un razboi civil destul de sangeros, care a durat 10 ani. După lovitura de stat militară nu s-a mai putut reveni la un sistem cu un singur partid. Dar Frontul de eliberare naţională (FLN) ivit a continuat să fie centrul sistemului cu mai multe partide. İn locul unei economii de piață libere sănătoase, liberalizarea economică a determinat apariţia unei clase de intreprinzatori, aliati cu elita politică şi aparitia unui capitalism al unor persoane cunoscute. În ultimele zile, situația economică din Algeria reflecta o situatie mai nesanatoasa cu o tendinta in creştere. İn ultima perioada, se poate observa că initiativele reformelor economice nu oferă încredere investitorilor internationali. Algeria vede elitele politice şi economice ca elemente care vor deteriora controlul asupra propriei vieti comerciale, economice şi asupra capitalului strain. De asemenea, unul dintre motivele pentru care investitorii dau înapoi este faptul ca Algeria se afla printre țările în care corupția este cea mai raspandita din lume. În ultimii ani, în Algeria continuă să crească deficitele fiscale și comerciale şi sa scada rezervele valutare internationale ale tarii. Astfel, moneda naţională este depreciată cu aproximativ 30%. Rata de creștere de 3,7 %  din anul 2015, se așteapta să scadă la 1,9 % în acest an. Algeria se confrunta cu un deficit comercial din cauza scaderii exporturilor de hidrocarburi şi a preturilor la petrol. 
İn timp ce in anul 2014 exista un excedent comercial de 4,3 miliarde de dolari, in anul 2015 s-a inregistrat un deficit comercial de 13,7 miliarde de dolari. İn anul 2016 acest deficit continua sa creasca. Necesitatea de crea locuri de munca in tarile in care populatia tanara este in şomaj, mai mult de 20%, implica o creştere economica mai rapida, decat s-a inregistrat in prezent. İn mijlocul acestui an, guvernul a adoptat un nou model de creştere, care își propune să diversifice structura economica predominanta din tara, bazata pe petrol. Astfel, s-a avut in vedere salvarea economiei de dependenta exagerata de hidrocarburi. Aceste produse reprezinta o treime din produsul intern brut, doua treimi din bugetul guvernului şi 95% din exporturi. Cu toate acestea, este destul de dificil de preconizat, dacă aceasta creștere economică noua va genera rezultatele modelului dorit. Nu prea este posibil sa existe optimism din punct de vedere al unor criterii, precum calitatea guvernării, asigurarea statului de drept, combaterea corupției și eficienta administratiei. Cea mai mare piedica in fata realizarii reformelor sociale, politice şi economice necesare in tara consta in decizia de a proteja veniturile caştigate ale principalelor elemente, ale regimului actual.
Planul care inca nu a dezvaluit toate detaliile este pregatit de sectoarele decisive, in ceea ce priveşte protejarea acestor venituri, sectoare care controleaza institutiile cheie ale regimului. De asemenea, nu poate fi realizata o reforma economico-financiara fara a atinge veniturile acestui sector. Astfel, un pachet de reforme pregatit de aceste sectoare este imposibil sa aduca un dram de inovație care sa atinga veniturile acestora. Prin urmare, capitalul strain al noului model nu este aşteptat sa incurajeze indreptarea catre Algeria. Din punct de vedere al formarii unei economii de piata dinamice care sa incurajeze antreprenorii locali este de așteptat să rămână neconcludent. Este vorba despre influentarea şi mai negativa a consumului şi a investitiilor din cauza creşterii cheltuielilor vamale şi a taxelor, din cauza evitarii reducerii cheltuielilor guvernamentale. Din păcate luarea în prezent a unor măsuri de cosmetizare nu functioneaza, determina doar intarzierea şi mai mult a deciziilor radicale de ajustare structurala necesare.