Culorile Anatoliei

Raiul turismului de est

Van reprezinta o alta provincie turistica care se evidentiaza prin valorile sale istorice şi culturale din Anatolia de est. Din cauza aşezarii geografice din imprejurimi, Van a fost o zonă locuită inca din perioada veche şi leaganul multor civilizatii. İn prima parte a programului nostru am vorbit despre capitala civilizatiei urartu şi Cetatea Van. Am prezentat descoperirile importante ce apartin acestei civilizatii şi locurile turistice. İn aceasta parte vom prezenta valorile istorice ce apartin diferitelor culturi din zona. Vom vorbi şi despre frumusetile naturale ale zonei inca neexplorate care candideaza la titlul de ‘’raiul’’ turismului.
Folosita pana la otomani de catre civilizatia urartu, Cetatea Van care atrage cel mai mult atentia in zona, işi patreaza importanta ca loc turistic. Aici, in afara de anumite mormintele gasite, ca urmare a săpăturilor efectuate, descoperirile facute atrag interesul turiştilor. Astazi, o mare parte din descoperiri sunt expuse la Muzeul Van. Fiind unul dintre cele importante muzee urartu din lume, Muzeul de Arheologie şi Etnografie Van are doua sectiuni. İn salonul de arheologie sunt expuse opere din perioade preistorice şi istorice. İn salonul de etnografie sunt expuse artefacte etnologice, notatii şi monede. İn afara de cetatea Van in zona mai sunt foarte multe cetati. Din aceasta cauza, din sursele scrise reiese ca oraşului Van i se spunea ‘’oraşul cetatilor’’. Dar cea mai importanta dintre ele este Cetatea Van. Lungimea cetatii care se afla la 5 km de centrul oraşului este de 1800 de m. Zidurile cetatii au fost refacute in perioada otomana. Geamia, magazia, şcoala religioasa, oieria şi turnul de apa din cetate sunt structuri otomane. Geamia Ulu din secolul 14, din vechiul Van, de la poalele cetatii Van, ramasa de la karakoyunlular, geamia Kayaçelebi şi geamia Hüsref Paşa din secolul 16 sunt edificii istorice care vor putea fi vazute. Arhitectul geamiei Hüsref Paşa se presupune ca este opera lui Sinan. İn afara de aceste opere arhitecturale, in Van se mai gasesc şi un numar mare de structuri arhitecturale din perioada otomana.
Situat in nord-vestul lacului Van, fiind locul în care există o mulțime de pietre funerare şi cupole care simbolizeaza respectul turcilor fata de mormintele mortilor, Ahlat este cel mai mare cimintir istoric, nu doar din Anatolia, ci din intreaga lume islamica. De-a lungul timpului, Ahlat a schimbat multi stapani. De cateva ori a trecut in mainile musulmanilor, cand era sub stapanirea bizantina in timpul lui Halife Ömer. Fiind ocupat de mai multe principate de-a lungul istoriei, a fost guvernat de otomani in perioadele urmatoare, in perioada selgiuchida şi dupa prima jumatate a secolului 16. İn vechile registre se precizeaza ca populatia oraşului Ahlat ajungea la 300 000. Din aceasta cauza şase mari cimintire istorice ii apartin oraşului Ahlat. Astazi aceste morminte se gasesc in satele din tinutul Ahlat.
Dintre monumentele din Ahlat cel mai mult atrage atentia cupola cea mare. Datorita structurii exceptionale care dateaza din a doua jumatate a secolul 13, este cunoscuta sub denumirea de Usta Şakird Kümbeti. İn edificiul de doua etaje, in partea de jos, se gaseşte un loc care cuprinde sectorului mumiilor şi in partea de sus, sectorul in care au fost aşezate sarcofagele. Constructia este alcatuita dintr-un corp cilindric. Acoperita cu o palarie conica, este o cupola tipic selgiuchida. O alta constructie care incita interesul printre cupole, este Hasan Padişah Kümbeti (cupola sultanului Hasan). Aceasta structura dateaza din a doua jumatate a secolului 13. Ceea ce atrage atentia este elementul de pe cupola realizat din piatra alba cu o structură de friză. İnaltata de catre Yavuz Sultan Selim şi refacuta de catre Kanuni Sultan Süleyman (Sultanul Suleiman Legiuitorul), edificiile otomane care ar putea fi vazute la cetatea Ahlat sunt geamiile İskender Paşa şi Kadı Murat.
Situat la 1646 metri deasupra nivelului mării şi avand suprafața de 3713 de kilometri pătrați, Lacul Van este cel mai mare lac din Turcia. Situate pe malul lacului, İnsula Akdamar, Kuşadası, İnsulele Çarpanak şi Gadir sunt frumusetile naturale specifice zonei. İn special, İnsula Akdamar este in centrul atentiei turiştilor autohtoni şi straini. İn est, la 32 de km de Lacul Van, se afla şi Lacul Erçek. İn nordul Lacului Van, la Muntele Süphan se fac plimbari in natura şi drumeţii montane.
İn sudul Lacului Van, in İnsula Akdamar, in fiecare ora din zi, transportul este asigurat de motoarele de pe faleza. Fiind un punct turistic important in insula, din punct de vedere al turismului religios, Biserica Akdamar se afla la 3 km distanta de faleza. Biserica a fost folosita pana la primul razboi mondial, iar in zilele noastre, functioneaza ca muzeu. Biserica cu un plan in trifoi in patru foi, este acoperita cu un cadru ridicat şi cu un con fragmentat hexazecimal. Pe fetele exterioare ale bisericii este posibil sa fie vazute reliefuri de perete ale profetului şi ale sfintilor. İnfluentele selgiuchide resimtite in ceea ce priveşte biserica, au devenit renumite in randul populatiei printr-o legenda. Legenda prezinta dragostea dintre Tamara, fata unui preot şi un cioban turc care traia pe faleza.
İn Van, cea mai raspandita arta manuala cu o istorie lunga, este tesutul covoarelor turceşti. Aceste lucrari sunt tesute din lana. La aceste covoare vopsite cu roiba preparate din plantele crescute in zona, se observa ca predomina culorile bordo, bleumarin, albul de Van numit şi albul murdar, castaniul. Se mai pot observa şi motivele diversificate. Printre felurile de mancaruri locale care apartin unei arte culinare bogate, cel mai vestit produs este branza aromata din Van. Aceasta este o branza cu arome şi extrem de gustoasa, care se face adaugandu-se diverse ierburi ce cresc in zona. Peştele din Van (chefalul), care se gaseşte in Lacul Van, este o specie de peşte cu mult caviar.