Moarte și exil: Liberul schimb forțat de Austria prin Tratat

Migrația grecilor în Anatolia, în special în zona Mării Egee, a atins apogeul odată cu proclamarea perioadei Tanzimat în 1839. Scriitorul grec Dr. Georgios Nakrakas descrie impactul perioadei reformelor asupra migrației grecilor și a ascensiunii acestora în Anatolia după cum urmează: "Unul dintre cele mai importante rezultate ale emancipării ce a avut loc în Imperiul Otoman odată cu promulgarea Tanzimat în 1839 a fost abolirea dreptului marilor proprietari de a-i folosi pe țăranii care lucrau pe pământurile lor ca sclavi. Această reformă socială a accelerat migrația creștinilor ortodocși din Peloponez, din insule, din Macedonia și din alte părți ale Greciei continentale către Anatolia. Acești imigranți s-au stabilit ca producători liberi și i-au înlocuit pe robii turci care își părăsiseră satele și se refugiaseră în regiunile muntoase pentru a scăpa de exploatarea proprietarilor. Odată cu această mișcare de migrație, numărul creștinilor ortodocși din Anatolia a ajuns la 2 milioane până la sfârșitul secolului al XIX-lea, când imigranții financiari s-au alăturat creștinilor ortodocși nativi."