Proiectul de rezoluție cu privire la genocidul de la Srebrenița adoptat de ONU

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a adoptat un proiect de rezoluție prin care se cere ca data de 11 iulie să fie declarată „Ziua internațională de comemorare și reflecție asupra genocidului de la Srebrenița din 1995”.

Proiectul de rezoluție, prezentat de Germania și Rwanda și coprezentat de peste 40 de țări, inclusiv Türkiye, a fost adoptat cu 84 de voturi „pentru” în Adunarea Generală a ONU, care numără 193 de membri.

Documentul a primit 68 de „abțineri” și 19 voturi „împotrivă”.

Rezoluția a condamnat negarea genocidului de la Srebrenița și glorificarea crimelor împotriva umanității, a genocidului și a criminalilor de război, subliniind importanța continuării eforturilor de identificare a victimelor genocidului și a trupurilor acestora. De asemenea, a fost solicitată urmărirea penală a celor responsabili de genocidul de la Srebrenița, care nu au fost încă judecați, fiind menționat faptul că niciun grup sau comunitate etnică, religioasă sau de altă natură nu este vizată în pedepsirea autorilor genocidului în conformitate cu dreptul internațional.

Hotărârea prevede ca în fiecare an, la 11 iulie, cu prilejul „Zilei de comemorare a genocidului de la Srebrenița”, să aibă loc evenimente de comemorare a victimelor, precum și activități de sensibilizare și educație.

Ce s-a întâmplat la Srebrenița?

Imediat după ocuparea orașului Srebrenița de către trupele sârbe sub comanda lui Ratko Mladic, la 11 iulie 1995, bosniacii civili care s-au refugiat la soldații olandezi din cadrul ONU au fost predați sârbilor.

Sârbii, care au permis femeilor și copiilor să meargă în zona controlată de soldații bosniaci, au ucis cel puțin 8372 de bărbați bosniaci în zone împădurite, fabrici și depozite, iar cei masacrați au fost îngropați în gropi comune.

În hotărârea sa din 2007, Curtea Internațională de Justiție de la Haga a calificat evenimentele din Srebrenița și din împrejurimi drept „genocid”, în conformitate cu probele Tribunalului Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie (TPII).

Printre victimele genocidului de la Srebrenița există încă peste 1600 de persoane a căror identitate nu poate fi stabilită și ale căror cadavre nu pot fi găsite.