Știați că ...?

Știați că tradițiile legate de cafea turcească au rămas neschimbate de secole?

Cafeaua, care a intrat pe teritoriul otoman în urmă cu aproximativ 500 de ani și s-a răspândit rapid ocupă un loc important în cultura turcă prin istoria sa, clădirile cărora și-a dat numele, metodele de preparare și servire și rolul său în relațiile sociale.

La începutul secolului al XVI-lea, după cucerirea Egiptului și a regiunii Hejaz în timpul domniei lui Suleiman Magnificul cafeaua a venit la Istanbul prin Yemen. În scurt timp a devenit o băutură populară nu doar la curtea palatului, ci și în popor, iar cafenelele care își iau numele de la această băutură s-au răspândit în întreg Imperiul Otoman. Aceste locuri, unde se citesc cărți și poezii, se fac conversații literare, se joacă șah și table, se transformă în centre importante ale vieții sociale în perioada otomană.

În aceeași perioadă negustorii venețieni care veneau în Turcia aduc cafea din Imperiul Otoman în Europa și apoi cafea se răspândește în lume. Totuși, cafeaua turcească diferă de toate cafelele din lume prin modul de preparare și servire. În Turcia se folosesc boabe de cafea nedecafeinizate care se prăjesc și se măcină. Cafeaua se gătește și se servește împreună cu zațul. Se face fără zahăr, cu puțin zahar, sau mult zahăr. Aceasta este cea mai veche metodă de preparare a cafelei din lume, care a supraviețuit și a rămas neschimbată. Cafeaua turcească este servită în mod tradițional împreună cu apă și delicii turcești. Zațul de cafea care rămâne pe fundul ceștii a dus și la apariția tradiției de ghicire specifică doar cafelei turcești.

Cafeaua turcească a fost înscrisă pe „Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității” a UNESCO în 2013.