Schimbarea echilibrelor în Libia

În istoria recentă a politicii externe a Turciei nu au existat evenimente similare celor din Libia. Turcia folosind forța militară a reușit să  obțină în Libia un succes însemnat pe care nu ar fi putut obține prin intermediul negocierilor. Să aruncăm o privire la ordinea evenimentelor. Fără intervenția Turciei Haftar, care după tentativa de lovitură de stat din aprilie 2019 s-a apropiat de cartierele din interiorul Tripoli, ar fi capturat capitala Tripoli și ar fi eliminat GNA. Odată cu căderea Tripoli Turcia ar fi rămas singură într-o poziție defensivă în concurența geopolitică la scara mediteraneană.

Pentru a evita un astfel de rezultat Turcia a urmat o strategie cu două etape. În primul rând, ea a realizat o o strategie militară cuprinzătoare care să permită organizarea ciocnirilor pe frontul GNA. Datorită acestui fapt forțele GNA care au suferit pierderi în mod constant în fața lui Haftar au reușit să se organizeze între ele și să-și consolideze pozițiile de apărare. În al doilea rând, Turcia sprijinind forțele GNA din punct de vedere militar le-a permis să  treacă la atac. Vehiculele blindate au sporit mobilitatea lor și le-au dat viteză, în același timp UAV-urile și UAV-urile dotate cu arme le-au asigurat o poziţie dominantă în aer.

La sfârșitul acestei etape forțele GNA au devenit mai optimiste și au crezut că îl vor putea opri și învinge pe Haftar.  Astfel, Hafter a pierdut mai întâi regiunile din sudul Tripoli și apoi a fost nevoit să se retragă.

Eliberarea Vatiye de sub controlul lui Haftar a redus pe de o parte la minim posibilitatea unei operațiuni împotriva capitalei  Tripoli, și pe de alta a diversificat opțiunile în ceea ce privește eventualele operațiuni împotriva elementelor lui Haftar. După eliberarea Vatiye a fost declanșată o campanie militară mai întâi în Terhune și prin urmare în Sirte. De acum înainte este mult mai important ca aceste rezultate să fie transformate într-un progres strategic. Oficialii turci au efectuat o vizită la nivel înalt la Tripoli pe 17 iunie.

Scopul vizitei este destul de clar: asigurarea integrității și stabilității Libiei. Dacă acest lucru va fi realizat Turcia își va face  prioritățile pe scala mediteraneană mai sigure și va putea să se impună ca un actor regional în Mediterana. Realizarea acestui obiectiv va fi posibilă doar prin menținerea succesului obținut în sen militar și pe terenul diplomatic. Aici este necesar să subliniem câteva aspecte.

Una dintre principalele probleme este că situația din Libia este o problemă regională în legătură cu Arabia Saudită - Emiratele Arabe Unite - Egiptul. Acest lucru restrânge semnificativ spațiul de manevră al Turciei. Există probleme bilaterale între Turcia și toate aceste 3 țări și în același timp ele au diferențe semnificative în ceea ce privește viziunea regional.  Poziția Turciei în Libia a înfuriat și mai mult această alianță tripartită. Cu toate acestea, pentru a ajunge la o soluție politică finală în Libia, este necesar să știm că aceste țări sunt într-un fel sau altul implicate în acest proces. Pentru aceasta este foarte important să menținem aceste țări pe teren diplomatic.

Tocmai în acest moment un consens între Rusia și Turcia cu privire la Libia este de o importanță extremă. Se pare că Rusia nu și-a consolidat greutatea militară în Libia la fel ca și în Siria. Pe de altă parte, este cert faptul că SUA este deranjată de activitatea Rusiei în Libia. Din acest motiv, este necesară construcția unei baze de soluționare în Libia fără a reflecta greutatea militară a Rusiei pe teren. Astfel, capacitatea operațională a alianței Egipt-Arabia Saudită-Emiratele Arabe Unite ar  putea fi redusă la minimum.

Deși SUA nu are un acces direct în ecuația libiană, este adevărat că SUA consideră Libia importantă în ceea ce privește strategiile sale la scară mediteraneană. Astfel, Turcia folosindu-se de poziția anti-rusă a SUA ar putea crea un echilibru în Libia.

Cea mai importantă parte a strategiei Turciei în Libia este avansarea rapidă în domeniul reformelor pentru consolidarea poziției GNA. În acest scop, este vitală consolidarea temeiului politic, social și sociologic, care vor avea o funcție importantă în procesul de tranziție politică, în special în sectorul securității din Libia.