Coronavirusul și viitorul Orientului Mijlociu

Articolul cercetătorului din domeniul politicilor externe al Fundației SETA, Can Acun.

Coronavirusul continuă să se răspândească rapid în întreaga lume. Aproape 500 000 de oameni au fost infectați cu virusul ce s-a transformat într-o epidemie globală  care a început să zguduie structura politică, economică și socială a multor țări. Țările din Orientul Mijlociu, în special cele care nu au un aparat puternic de stat, cu sisteme de sănătate precare, se confruntă cu o provocare mare.

Pe măsură ce coronavirusul se răspândește în Orientul Mijlociu ca și în restul lumii, epidemia a început să zguduie structura politică, economică și socială a regiunii. Mai ales statele cu structura economică slabă, care nu au un aparat de stat puternic și un sistem de sănătate bun, sunt foarte fragile împotriva virusului. Două țări care se evidențiază din acest punct de vedere sunt Siria și Yemen. Aceste nu vor fi în stare să combată epidemia deoarece sunt epuizate din cauza ciocnirilor interne îndelungate. Din păcate, este puțin probabil ca aceste țări vor reuși să facă teste pentru diagnosticarea coronavirusului  și să impună măsuri de carantină. În același timp, structura divizată a acestor țări nu oferă posibilitatea de a interveni dintr-un singur centru împotriva epidemiei. Siria este în prezent împărțită în 3 zone care sunt controlate de 3 puteri diferite: regimul, opoziția și PKK; o situație asemănătoare există în Yemen.

Iranul este o altă țară cu capacități insuficiente pentru combaterea epidemiei de coronavirus.  În timp ce statul nu reușește să prevină răspândirea epidemiei, erodează și voința politică. Pe de altă parte, Iranul continuă să-și irosească resursele investind în războiul prin intermediari din regiune. În plus, prețurile petrolului au ajuns la cele mai scăzute niveluri din ultimii ani din cauza scăderii cererii. Aceasta este încă o provocare pentru Iran, care deja se află sub sancțiunile americane. Desigur, scăderea prețurilor la petrol a afectat nu numai Iranul în Orientul Mijlociu, ci și Irakul și alte țări din Golf.

Irakul al cărui buget depinde în proporție de 90% de veniturile din petrol și unde există conflicte dintre grupuri etnice și religioase se confruntă cu un mare risc. Dacă virusul va mai continua să se răspândească chiar și integritatea teritorială a țării poate fi amenințată. Deși țările bogate din Golf vor încerca să se protejeze în detrimentul consumării fondurilor lor, este foarte probabil ca acestea să nu aibă o economie de producție și să se confrunte cu dificultăți grave în ceea ce privește siguranța alimentară.

Astfel, Orientul Mijlociu pare să se confrunte cu un mare haos din cauza dependenței de exporturile de petrol și aparatelor guvernamentale slabe. Alături de Irak și Iran, țările din Golf, o parte semnificativă din bugetele căror, este legată de veniturile din exportul de petrol se confruntă cu o criză economică majoră. Procesul de recesiune globală declanșat de virusul corona reduce prețurile petrolului cu până la 20 de dolari, ceea ce face ca bugetele țărilor respective să devină negestionabile. Pentru Iran, care se luptă cu sancțiuni, această situație a avut un efect și mai sever. Pe măsură ce virusul se răspândește, Iranul va fi afectat și de  incidente sociale. În cazul în care virusul continuă să se răspândească cu viteza actuală, doar câteva state din Orientul Mijlociu cu un aparat de stat puternic, cu economii producătoare, care își pot asigura siguranța alimentar, precum Turcia  vor supraviețui.