Agenda Balcanilor 25.06.2015
Turcia şi musulmanii din Balcani
Conform cifrelor oficiale numarul aproximativ al populatiei musulmane din 10 tari balcanice este in jur de 8 milioane 250 de mii. Musulmanii din zona sunt majoritatea suniti, iar alaturi de acestia ordinul Bektasi din Albania si alevitii din Dobrogea sunt de asemenea si ei cunoscuti. In Kosovo, Albania si Bosnia-Hertegovina musulmanii formeaza majoritatea populatiei. Musulmanii care traiesc in celelalte tari ale zonei reprezinta o minoritate. In cadrul populatiei musulmanii din Balcani sunt formati din doua mari grupuri albanezi si bosniaci.
Conform informatiilor oficiale in zilele noastre in Balcani traiesc in jur de 1 milion 100 de mii de turci. In Balcani in afara de turci se gasesc si alte comunitati musulmane, care impart aceeasi istorie, cultura si soarta asemanatoare cu turcii.
In cadrul statelor formate in Balcani in perioada post-otomana populatia musulmana a devenit a doua categorie de cetateni, iar in perioada comunista nu a putut sa se exprime pe sine intr-un sens politic. In general musulmanii din Balcani au fost lipsiti de diverse suprimari in domenii precum invatamantul, politica si organizatiile sociale, religia, conceptiile si economia.
Impreuna cu urmarirea diferentelor de la tara la tara, in perioada comunista in Balcani religia a fost in mare masura interzisa. De exemplu, in anul 1967 liderul albanez Enver Hoca a interzis total religia si a declarat Albania primul stat ateist al lumii. In Albania, paralel cu interzicerea religiei, au fost arestati majoritatea imamilor si calugarilor, iar prezenta cartilor sfinte in casa si realizarea rugaciunilor religioase au fost considerate infractiuni. Aceasta situatie a durat pana in anul 1991. In contrast cu Albania, Tito nu a interzis religia in Iugoslavia. Insa sistemul socialist din tara depunea eforturi sa mentina religia intotdeauna in plan secundar. Din cauza politicii urmarite in aceasta directie, in special in anii ’60 si ’70 s-a inregistrat o scadere importanta a rugaciunilor religioase a musulmanilor. In anul 1985 s-a stabilit printr-un sondaj de opinie publica numarul cetatenilor credinciosi ca fiind de 17 % in Bosnia-Hertegovina, 19% in Macedonia si 44% in Kosovo. Acesta tara este renumita si pentru casatoriile mixte realizate intre bosniaci, sarbi si croati, impreuna cu scaderea numarului credinciosilor din Bosnia-Hertegovina. De exemplu, in anul 1988, 28% din casatoriile din orasul Mostar, 22% din casatoriile din Sarajevo si 19% din casatoriile din Zenica erau de natura mixta.
Dupa prabusirea comunismului, musulmanii din Balcani au inceput din nou sa-si revendice mai mult religia. In general, situatia musulmanilor din Balcani s-a imbunatatit intr-o masura incomparabila cu conditiile existente in perioada de dinainte de 1990. Impreuna cu aceasta, musulmanii, in afara de turci si de albanezi, care au avut parte doar de un comportament comunitar religios, au inceput sa iasa la iveala ca un element politic aparte. Astfel, trecand la sistemul multipartid si formand propriile partide politice sprijinite pe baze etnice, elementele musulmane din Balcani au devenit importante elemente politice in tarile in care traiescc musulmani.
Incepand cu punctul la care am ajuns, se poate spune ca se acorda importanta identitatii etnice, mai mult decat identitatii religioase a musulmanilor din balcani. Din cauza nationalismului in crestere, rolul Islamului generat din sentimentul de solidaritate, a ramas in plan secundar printre comunitatile musulmane din Balcani.
Printre turcii din Balcani si celelalte comunitati musulmane, Turcia niciodata nu a avut ca scop formarea unei unitati religioase. Impreuna cu aceasta, Turcia niciodata nu si-a uitat legaturile istorice si culturale cu musulmanii din Balcani. Contactele cu familiile de origine balcanica ale cetatenilor turci, face sa ramana mereu vie legaturile respective. Din aceasta cauza, situatia musulmanilor din Balcani a fost un factor important, care a influentat intotdeauna relatiile bilaterale dintre tarile din zona Turciei. Intr-o forma asemanatoare, relatiile bilaterale respective din zona Turciei pot sa influenteze situatia musulmanilor care traiesc acolo. In orice caz, trebuie sa spunem ca interesele strategice ale Turciei, privind orientarea musulmanilor din Balcani, sustin respectarea fiecarui cetatean si drepturile egale ale acestora in tarile in care traiesc.
