De la teopolitica la geopolitica:

Lumea islamica se confrunta din nou cu un razboi devastator. Amenintarea serioasa şi reala a gruparii ISIS, ce a aparut dintr-o data ın Siria şi İrak, reuşind sa ınfranga ın mod incredibil fortele militare ce i s-au opus şi care s-a transformat ıntr-o forta reala ce a luat sub control o regiune cu o populatie de 25 milioane de locuitori ın cele doua tari, considerate centre traditionale sunite ale lumii musulmane, a condus la creşterea prezentei militare americane ın regiune. Pe de alta parte un preşedinte ce şi-a cladit ıntreaga cariera politica şi chiar carisma ca un mare aparator al pacii, a declanşat din nou un razboi ın İrak. Primul razboi din Golf a ınceput ın anul 1991 ın timpul primului preşedinte Bush, al doilea razboi (Libertatea İrakului) a fost demarat ın 2003, iar cel de-al treilea razboi ın İrak a fost declanşat acum, de Barack Obama.
İar noi, care urmarim ındeaproape evolutiile , avem din nou sentimentul de deja vu. Care este deci cauza acestei situatii? Misiunea civilizatoare a statelor occidentale , importanta geostrategica şi geopolitica a regiunii ori planurile teopolitice transforma de secole regiunea Orientului Mijlociu ıntr-un spatiu al disputelor şi conflictelor necontenite? Care este rolul Turciei ın acest proces?

Mentalitatea statelor occidentale nu s-a schimbat

Statele apusene ın pofida crizelor ce au ştirbit pozitia occidentului de forta politico-economica, sunt ın continuare centrele ştiintei, tehnologiei moderne, capacitatilor de productie ın sectoarele critice şi ale institutiilor ce furnizeaza orientari politice pentru ıntreaga lume. Puterile emergente precum China , İndia, Brazilia şi Turcia nu sunt ıntotdeuna ın situatia de a rivaliza cu statele occidentale ın domeniile amintite. İar o tara ca Rusia, considerata o putere statu quo ışi datoreaza bogatia, bogatelor resurse de gaze naturale şi petrol. Exceptand ınsa tehnologia spatiala şi armamentul nuclear, Rusia nu detine un alt sector industrial de ınalta tehnologie competitiva pe plan international. Din aceasta cauza statele occidentale considera superioara civilizatia lor şi pretind ın continuare ca sunt singurele reprezentante ale realitatii ın domeniile ştiintei şi politicii. Cu alte cuvinte, Occidentul se considera o civilizatie unica şi suverana şi sustine ın continuare paradigma orientalista potrivit careia restul lumii şi restul popoarelor trebuie “civilizate” şi “modernizate.”
Din prisma neo-conservatorilor americani, aceste tari nu au putut sa scape de betia victoriei repurtate ın razboiul rece, şi ele au considerat 11 Septembrie, drept o ocazie. İnsuccesul ın İrak şi Afganistan, dupa opinia lor se datoreaza folosirii ineficiente a fortelor militare, a tehnologiei şi a puterii politice. De exemplu faptul ca İrak şi Siria au devenit jucarii ın mainile organizatiei ISIS şi consolidarea acestei organizatii, sunt puse pe seama retragerii timpurii a militarilor americani din İrak de catre preşedintele Obama.
ISIS este o parte a scenariului geopolitic
In prezent, ın Statele Unite concureaza doua strategii, cea vizand buna directionare a procesului de regres şi declin la fel ca ın ultima perioada a statului otoman, şi strategia crearii unui stat etern. Pe scurt, administratia Obama reprezinta prima viziune ın timp ce neo conservatorii reprezinta cea de-a doua viziune. De aceea Obama este atat de retinut ın privinta declanşarii unui nou razboi şi recurgeii la forta. In pofida reticentelor ınsa, crearea unei coalitii internationale ımpotriva ISIS şi dirijarea raidurilor aeriene, au ca scop ındepartarea vocilor critice ale opozitiei de dreapta cu privire la faptul ca puterea şi interesele Americii nu sunt suficient protejate. Adoptand ıntotdeauna atitudinea unui lider ce evita asumarea riscului, ın criza ucraineana , Obama s-a abtinut sa vina fata ın fata cu o superputere ca Rusia, preferand sa lupte ımpotriva unei organizatii ce nelinişteşte toate statele importante ale lumii (inclusiv Rusia, İran şi regimul sirian).