Agenda Zilei: Lumea lui Trump: Provocări și reconfigurări geopolitice

Autor: Șeful Direcției Studii de Securitate a Agenției SETA Prof. Dr. Murat Yeșiltaș

Lumea lui Trump în următorii patru ani cu siguranță nu va fi mai bună, însă rămâne de văzut dacă situația se va înrăutăți. Noua echipă de politică externă și securitate a lui Trump ocupă o poziție mult mai agresivă și radicală comparativ cu prima perioadă MAGA (Haideți, să facem America mare din nou). În primul mandat, MAGA 1.0 a demonstrat o politică externă hiperrealistă sub sloganul "America First" (America pe primul loc), însă această abordare nu a reușit să consolideze poziția de lider global a SUA, să rezolve problemele economice și să țină sub control Rusia și China. În timp ce se așteptau avantaje în competiția globală de putere, strategia nu a furnizat rezultatele scontate, transformând pragmatismul american în relațiile internaționale într-o abordare care mimează patronajul, în special în Sudul Global.

În noua perioadă, echipa lui Trump include persoane mult mai dure în domeniile apărării și politicii externe. Candidatul la funcția de secretar al apărării, Pete Hegseth, este cunoscut drept un sionist religios care vine din afara structurii tradiționale de securitate a țării. Candidatul la funcția de secretar de stat, Marco Rubio, este un susținător înflăcărat al Israelului, ”un șoim sever” fără experiență în diplomație internațională. Acești doi sugerează că echipa de politică externă a lui Trump se îndepărtează de tradiția internaționalismului conservator, adoptând o politică de securitate din ce în ce mai populistă și militaristă. Trump și echipa sa cred că amenințarea cu forță militară și sancțiunile vor spori efectele diplomatice, deși există temeri că astfel de metode pot genera mai mult haos decât stabilitate globală.

Politica privind Israel este în mod special o prioritate pentru echipa lui Trump. Deși atitudinea pro-Israel se aliniază cu obiective strategice precum dezumanizarea Gazei, anexarea Cisiordaniei și ocuparea sudului Libanului, realizarea acestor obiective rămâne dificilă.  În același timp, susținerea oarbă a SUA pentru Israel ar putea crea instabilități pe termen lung în Orientul Mijlociu și ar putea izola SUA în regiune.

Problema Iranului se evidențiază ca una dintre provocările majore pentru administrația Trump. Se subliniază că, deși Iranul ar putea deveni mai fragil, acesta încă păstrează capacitatea de a genera crize regionale. Strategia lui Trump de a exercita presiune prin sancțiuni și utilizarea potențială a forței militare ar putea determina Iranul să adopte o politică mai agresivă. Această abordare ar putea face țările Golfului mai vulnerabile și ar putea submina grav securitatea regională. Din acest motiv, se sugerează revenirea la negocieri nucleare și încurajarea reconcilierii regionale pentru o soluție realistă pe termen lung.

Problema Rusiei rămâne una dintre provocările strategice ale administrației Trump. Abordarea sa bazată pe descurajare militară și logica "dă și ia" în căutarea unei soluții pentru războiul din Ucraina ar putea lăsa Europa vulnerabilă și ar putea slăbi NATO. Rusia nu pierde în războiul din Ucraina și nu arată nici semne de pregătire serioasă pentru un armistițiu. Politica lui Trump de a reduce ajutoarele către Ucraina ar putea consolida poziția Rusiei și ar pune în pericol arhitectura de securitate europeană. S-ar putea necesita dezvoltarea unei noi soluții care să includă condiții acceptabile și pentru Rusia.

Una dintre cele mai cruciale probleme pentru administrația Trump este China. Se subliniază că politicile de presiune economică asupra Chinei, în loc să asigure îmbunătățirea economică promisă de Trump, ar putea să îndrepte SUA către crize și mai mari. În timp ce se țintește izolarea economică a Chinei, există riscul ca astfel de politici dure să declanșeze o criză economică globală și să slăbească poziția de lider global a SUA. Mai mult decât atât, China ar putea câștiga noi aliați și obține avantaje strategice. Acest lucru sugerează necesitatea ca SUA să dezvolte o strategie mai complexă și pe termen lung în confruntarea cu China.

În cele din urmă, se subliniază importanța dinamicilor geopolitice și militare în relațiile turco-americane. Administrația Trump nu ar trebui să ignore preocupările de securitate ale Türkiye și sensibilitățile sale legate de YPG în Siria. Se menționează că Türkiye oferă opțiuni strategice importante în contextul Rusiei, Orientului Mijlociu și Chinei. Politicile care nu iau în considerare prioritățile Ankarei ar putea afecta negativ relațiile dintre cele două țări. Cu toate acestea, transformarea Iranului într-o putere echilibrată și securitatea țărilor din Golf pot fi asigurate doar printr-o strategie rezonabilă și echilibrată a SUA în regiune.

În concluzie, se subliniază că cel de-al doilea mandat al lui Trump va fi determinat nu doar de politicile SUA, ci și de reacțiile puterilor globale și ale actorilor regionali. Adoptarea de către Trump a unei abordări de colaborare, care ține cont de frontierele SUA, este considerată crucială pentru prevenirea potențialelor crize.