Agenda Energetică: Ce politici energetice va urma noua conducere a SUA?

Americanii reprezintă mai puțin de 5 la sută din populația lumii, dar consumă 26 la sută din energia mondială. Mai mult, 26 la sută din producția industrială mondială este realizată în SUA. Odată cu descoperirea gazelor de șist, în 2014 Statele Unite au devenit cel mai mare producător mondial de combustibili pe bază de hidrocarburi. În 2018, exporturile Americii de cărbune, gaze naturale, țiței și produse petroliere au depășit pentru prima dată importurile și țara a devenit mai degrabă un producător decât consumator.

Cu 16 trilioane 396 miliarde de metri cubi de rezerve de gaze naturale, conform datelor din 2022, SUA ocupă locul patru în clasamentul mondial, după Rusia, Iran și Qatar.

Anul trecut, SUA a exportat 84,3 milioane de tone de gaze naturale lichefiate pe piețele globale. Cel mai mare client al Washingtonului a fost Uniunea Europeană, din cauza restricțiilor impuse după războiul ruso-ucrainean și a închiderii complete a gazoductului Nord Stream.

În timp ce ponderea Rusiei în gazele naturale importate de țările Uniunii Europene a scăzut de la 41% la 10% în ultimii 3 ani, ponderea gazelor naturale lichefiate (GNL) a crescut de la 20% la 41%.

Țările Uniunii Europene (UE) au plătit 171,5 miliarde de euro pentru importurile de gaze naturale lichefiate în ultimii 2 ani, din care 75,1 miliarde au fost plătite către SUA.

Așadar, ce fel de politică va fi urmată după ce candidatul republican Donald Trump a câștigat alegerile din SUA?

În campania sa electorală, Trump a subliniat adesea că se va reorienta spre combustibilii fosili mai degrabă decât spre energia verde. El a susținut că SUA are cele mai mari rezerve de petrol și gaze naturale. Trump a afirmat că este necesar să se crească producția locală de petrol și gaze naturale și să se găsească rezerve strategice de petrol. Totodată, el a promis să sprijine activitățile federale de foraj prin închirierea terenurilor publice, practică introdusă în timpul lui Joe Biden.

Trump se opune majorității politicilor privind energia curată. Afirmând că energia regenerabilă este nesigură și costisitoare, președintele ales al SUA descrie politicile guvernului Biden ca fiind "pro-China, care afectează industria și restricționează producția".

Președintele SUA, care își va prelua mandatul în noul an, este reticent în a face noi investiții în energia eoliană și solară, susținând că acestea sunt costisitoare și infertile.

Deși unul dintre cei mai mari susținători ai lui Trump în timpul procesului electoral a fost Elon Musk, proprietarul Tesla, unul dintre principalii producători de vehicule electrice din lume, acesta se opune și subvențiilor pentru vehiculele electrice.

Prin urmare, el subliniază că va continua să sprijine industria auto americană tradițională.

În ceea ce privește energia nucleară, Trump consideră că construcția de noi reactoare de mici dimensiuni este cel mai important atu al SUA pentru independența energetică.

Trump nu are o abordare foarte pozitivă nici față de Acordul de la Paris privind clima.

Statele Unite s-au retras din acord în 2020. Cu toate acestea, în 2021, au decis să devină parte al Acordului ONU privind clima, semnând din nou.

Se zvonește că administrația Trump ar putea retrage din nou Statele Unite din Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

Experții afirmă că președinția lui Trump va avea repercusiuni semnificative asupra schimbărilor climatice și a finanțării, a transformării energiei curate și a politicilor comerciale la scară globală, în special în Europa, prezicând în același timp că o posibilă slăbire a politicilor va afecta și economia SUA.