Sfaturi utile: Misterul senzației de déjà vu
Déjà vu înseamnă "deja văzut" în franceză și, în cea mai simplă formă, este senzația că am mai trăit un eveniment sau o situație cu care, de fapt, nu ne-am mai întâlnit niciodată.
Sfaturi utile: Misterul senzației de déjà vu
Astăzi vom discuta despre acea experiență ciudată și misterioasă pe care majoritatea oamenilor o trăiesc cel puțin o dată în viață - déjà vu. Déjà vu înseamnă "deja văzut" în franceză și, în cea mai simplă formă, este senzația că am mai trăit un eveniment sau o situație cu care, de fapt, nu ne-am mai întâlnit niciodată. Deși această experiență pare familiară, de obicei știm că situația respectivă nu s-a întâmplat în realitate anterior.
Să analizăm mai întâi cum este definit déjà vu și cum funcționează mecanismul său. Oamenii de știință cred că déjà vu este un fel de iluzie a memoriei. În timp ce creierul nostru creează constant amintiri noi, uneori pot apărea mici disfuncționalități în sistemul de memorie. Aceste disfuncționalități ne pot face să percepem o situație nouă ca și cum ar fi fost trăită anterior. Creierul nostru asociază în mod eronat această informație nouă cu o experiență din trecut, ceea ce creează acea senzație de familiaritate.
Teoriile memoriei din spatele déjà vu-ului sunt fascinante. Una dintre ele sugerează că ar putea fi o eroare de sincronizare între memoria pe termen scurt și cea pe termen lung în timpul procesării informațiilor de către creier. În mod normal, când trăim un eveniment, creierul transferă mai întâi această informație în memoria pe termen scurt, iar apoi cele importante sunt stocate în memoria pe termen lung. Totuși, în momentul déjà vu-ului, creierul nostru poate omite acest proces și poate asocia noua informație direct cu memoria pe termen lung. Astfel, chiar dacă trăim momentul pentru prima dată, creierul îl procesează ca și cum ar fi o amintire stocată în trecut.
O altă teorie este cea a erorii de sincronizare a creierului. Conform acestei teorii, creierul nostru procesează informația pe două căi diferite. Una este percepția conștientă, iar cealaltă este un sistem de percepție mai rapid, automat. Dacă apare o întârziere între aceste două sisteme, o parte a evenimentului pe care îl trăim ar putea fi procesată de sistemul rapid, dar conștientizată puțin mai târziu. În consecință, această scurtă întârziere ne face să simțim ca și cum am mai trăit acel moment.
Din punct de vedere neurologic, se consideră că déjà vu este legat de regiunile creierului asociate cu memoria, cum ar fi lobul temporal și hipocampul. Lobul temporal joacă un rol deosebit de important în procesarea amintirilor. Cercetările au arătat că persoanele cu epilepsie de lob temporal experimentează déjà vu mai frecvent. Acest lucru sugerează că déjà vu ar putea fi legat de mici neregularități electrice care apar în timpul procesării amintirilor în creier. Astfel, micile modificări ale activității electrice din aceste regiuni ale creierului pot face să percepem un eveniment netrăit anterior ca și cum l-am fi trăit deja. Totuși, déjà vu nu este doar o eroare de memorie sau un eveniment neurologic. Are și aspecte psihologice interesante. Stresul, oboseala și supraîncărcarea cu informații pot crește, de asemenea, probabilitatea de a experimenta déjà vu.