Türkiye cântărește stilurile diplomatice ale lui Trump și Biden, în timp ce se apropie alegerile din SUA

Pe măsură ce cursa prezidențială din SUA se conturează din ce în ce mai mult ca o competiție între Donald Trump și Kamala Harris, rezultatul va avea implicații semnificative pentru relațiile complicate dintre Ankara și Washington. 

Autor: Esra Karataş Alpay

Indiferent dacă un democrat sau un republican câștigă Casa Albă, Türkiye se confruntă cu o agendă diplomatică provocatoare, bazată pe propria securitate națională și pe interesele regionale.

Murat Aslan, analist în domeniul apărării și conferențiar universitar la Universitatea Hasan Kalyoncu, subliniază că direcția relațiilor dintre Statele Unite și Türkiye ar putea suferi modificări semnificative în funcție de rezultatul alegerilor.

Sub conducerea lui Biden, relațiile dintre Statele Unite și Türkiye au rămas tensionate. Abordarea diplomatică a lui Biden, care se bazează pe cadre instituționale tradiționale, contrastează cu stilul mai direct și orientat spre negociere al lui Trump, un stil pe care Ankara l-a considerat mai ușor de navigat.

În timpul celor patru ani de președinție ai lui Trump, Türkiye a avut acces mai direct la conducerea americană. Decizia lui Trump din 2019 de a retrage trupele americane din nordul Siriei a marcat un moment crucial pentru interesele de securitate ale Türkiye, oferind Ankarei oportunitatea de a-și afirma influența în regiune și de a contracara teroriștii YPG/PKK.

YPG, ramura siriană a organizației teroriste PKK, a desfășurat timp de decenii o campanie de terorism împotriva Türkiye, care s-a soldat cu zeci de mii de civili și soldați uciși. Experții sugerează că dacă Harris devine președinte, ea ar putea menține status quo-ul din era lui Biden, cu excepția cazului în care ar fi temperată de consilieri mai prietenoși cu Türkiye, în timp ce întoarcerea lui Trump ar putea cel puțin permite reluarea dialogului suspendat între cele două țări.

Helin Sari Ertem, conferențiar universitar la Facutltatea de Științe Politice al Universității Medeniyet, subliniază abordările diplomatice divergente:

 „Politica lui Trump a fost foarte orientată spre personalitate, ceea ce a dus la decizii neașteptate, care uneori au fost favorabile pentru Türkiye. Politicile lui Biden au fost mai convenționale, dar fricțiunile legate de probleme precum PKK, YPG și Mediterana de Est persistă.”

Sub conducerea lui Trump, Türkiye a profitat de poziția mai flexibilă și tranzacțională a Washingtonului, care i-a avantajat ambițiile regionale, în special în cadrul operațiunilor de combatere a terorismului.

Echilibrul în Mediterana de Est

Unul dintre cele mai controversate subiecte, care încordează relațiile dintre SUA și Türkiye, este echilibrul de putere în Mediterana de Est. Afirmarea Türkiye în ceea ce privește apele teritoriale, explorarea energetică offshore și prezența sa militară au dus la un conflict direct cu Grecia și cu Administrația Cipriotă Greacă.

Conducerea lui Trump a schimbat politica Statelor Unite către o cooperare mai strânsă cu Grecia, întărind legăturile militare și îmbunătățind relațiile diplomatice cu Atena și Nicosia (Lefkosa).

Guvernul lui Biden a continuat această abordare cu semne de angajament multilateral continuu, consolidând parteneriatele cu Grecia, Ciprul și Israelul.

Recent, Statele Unite au semnat un pact de apărare cu Administrația Cipriotă Greacă, ignorând interesele Republicii Turce a Ciprului de Nord. Ankara percepe aceste evoluții ca o subminare a intereselor sale strategice.

„Chiar și cu SUA, întorcându-se spre Grecia și Cipru sub Biden, importanța geopolitică a Türkiye continuă să o facă un jucător cheie în regiune,” afirmă Ertem, precizând că „o posibilă întoarcere a lui Trump ar putea recalibra echilibrul, dar tensiunile adânc înrădăcinate vor persista”.

Statele Unite au încercat de mult timp să echilibreze relațiile sale cu Türkiye și Grecia, ambele fiind aliate în cadrul NATO. „Sub Trump, îndreptarea spre Grecia a fost evidentă,” adaugă Ertem, spunând că „este necesar ca viitoarele guverne să dea dovadă de precauție pentru a evita exacerbarea tensiunilor”.

Ce va urma?

Timp de câteva decenii, relațiile dintre SUA și Türkiye au fost influențate de cooperarea militară, securitatea regională și eforturile de combatere a terorismului. Totuși, conflictele persistente din Siria, disputele din Mediterana de Est și tensiunile generate de situația din Fâșia Gaza și Liban continuă să pună la încercare acest parteneriat. „Alegerile ar putea schimba tonul, însă este puțin probabil ca dinamicile fundamentale ale relațiilor dintre SUA și Türkiye să se schimbe dramatic”, observă Ertem. „Türkiye va trebui să navigheze prin aceste provocări globale, în timp ce își păstrează propriile interese de securitate.”

Potrivit opiniei academicianului Murat Aslan, „indiferent cine câștigă, Türkiye rămâne esențială pentru interesele strategice ale SUA în Orientul Mijlociu și Mediterana de Est. Provocarea pentru Ankara este să se asigure că vocea sa este auzită și că nevoile sale de securitate sunt îndeplinite într-o lume din ce în ce mai multipolară”.

Indiferent de rezultatul alegerilor, se estimează că Türkiye va continua să urmeze o politică externă independentă, în timp ce își va menține rolul crucial în stabilitatea regională și globală.