Agenda zilei: Riscul unui război regional în Orientul Mijlociu

Mereu la răscrucea intereselor geopolitice, Orientul Mijlociu este din nou martorul unor tensiuni sporite odată cu escaladarea conflictului dintre Israel, Hezbollah și Iran. Acest conflict nu este doar o problemă locală, ci o manifestare a dinamicii mai profunde și mai complexe, care modelează regiunea de decenii. Conflictele actuale sunt emblematice pentru o luptă strategică mai amplă ce cuprinde nu numai părțile implicate, ci și alți actori regionali și mondiali, fiecare cu propriile interese și agende. Odată cu escaladarea confruntărilor dintre părți în ultimele luni, Orientul Mijlociu intră într-o perioadă de conflict extrem de tensionată.

Autor: Prof. Murat Yeşiltaş, Directorul Departamentului Studii de Securitate

În centrul acestui conflict se află relația dintre Iran și Hezbollah. Iranul vede organizația Hezbollah ca o forță proxy importantă, care îi extinde influența în Levant și acționează ca un factor de descurajare împotriva agresiunii Israelului și a Occidentului. Încă de la înființare, Hezbollah a beneficiat de sprijin militar, financiar și ideologic din partea Iranului, ceea ce i-a permis să se transforme dintr-o miliție într-o putere politică și militară semnificativă în Liban și în întreaga regiune. Această alianță este profund ancorată într-un discurs comun de rezistență împotriva Israelului și a ceea ce ei percep drept imperialismul occidental în Orientul Mijlociu.

Israelul consideră mișcarea Hezbollah drept o amenințare existențială. Capacitățile extinse de rachete ale grupării și consolidarea sa în sudul Libanului prezintă o provocare directă la adresa securității Israelului. Doctrina militară israeliană s-a axat din ce în ce mai mult pe contracararea acestei amenințări prin atacuri preventive, operațiuni de informații și eforturi de tăiere a liniilor de aprovizionare ale organizației, ceea ce a condus adesea la escaladări militare periodice. Aceste operațiuni vizează nu numai să slăbească mișcarea Hezbollah, ci și să trimită unui mesaj clar către Teheran cu privire la limitele influenței sale în vecinătatea Israelului.

Calculele strategice ale Iranului sunt modelate de ambițiile sale regionale mai mari. Sprijinul Teheranului pentru Hezbollah face parte dintr-o strategie de lungă durată, care constă în cultivarea unor forțe proxy în Orientul Mijlociu, din Irak până în Yemen. În acest fel, Iranul urmărește să își proiecteze puterea, să își stabilizeze rivalii - în special Arabia Saudită și Israelul - și să creeze o zonă tampon, care ar face dificilă orice acțiune militară directă împotriva sa. Hezbollah, cu prezența sa consolidată în Liban și capacitatea sa de a lovi adânc în teritoriul israelian, este o componentă-cheie a acestei strategii.

Impactul conflictului Israel-Hezbollah-Iran asupra politicii regionale nu poate fi subestimat. Acesta exacerbează tensiunile sectare existente în Orientul Mijlociu. În timp ce Hezbollah se poziționează ca o avangardă a rezistenței șiite, acțiunile Israelului sunt adesea privite printr-o perspectivă sectară, polarizând și mai mult comunitățile sunnite și șiite din țări precum Irak, Siria și Liban. Această diviziune a sectelor nu numai că destabilizează aceste țări, ci și complică diplomația regională și eforturile de reconciliere.

Libanul, unde Hezbollah este un actor atât politic, cât și militar, se află într-o poziție deosebit de instabilă. Prezența grupării în Siria, angajamentele sale militare cu Israelul și legăturile profunde cu Iranul au transformat Libanul într-un câmp de luptă pentru conflictele regionale mai ample. Sistemul politic fragil al țării, deja slăbit de colapsul economic și de tulburările sociale, este subminat și mai mult de amenințarea constantă a represaliilor israeliene împotriva organizației Hezbollah. Prinsă între aceste forțe, populația civilă este cea mai afectată de conflict, cu puține opțiuni de atac sau protecție.

Dincolo de regiunea înconjurătoare, conflictul dintre Israel, Hezbollah și Iran poate avea implicații importante și pentru geopolitica globală. În calitate de aliat ferm al Israelului, Statele Unite consideră mișcarea Hezbollah și Iranul ca fiind esențiale pentru strategia lor mai largă în Orientul Mijlociu. Sprijinul Washingtonului pentru Israel, atât din punct de vedere militar, cât și diplomatic, face parte dintr-un demers de contracarare a influenței iraniene în regiune. Această dinamică creează o situație de incertitudine în care orice escaladare ar putea atrage puteri externe și ar putea duce la un conflict regional și chiar global mai amplu.

Rolul Rusiei în acest război este deosebit de notabil. În calitate de aliat-cheie atât al Iranului, cât și al regimului Assad din Siria, Rusia și-a gestionat cu atenție relațiile cu Israelul, mediind adesea între părțile aflate în conflict. Cu toate acestea, interesele strategice pe termen lung ale Moscovei constau în menținerea influenței sale în regiune, iar orice escaladare semnificativă a conflictului dintre cei trei ar putea forța Rusia să își reevalueze poziția și ar putea duce la realinierea alianțelor.

China, deși este mai puțin implicată direct, are interese economice tot mai mari în Orientul Mijlociu, în special prin Inițiativa „Centura și Drumul”. Abordarea Beijingului față de regiune a fost în mare parte pragmatică, concentrându-se mai degrabă pe diplomația economică decât pe angajamentul militar. Totuși, instabilitatea creată de conflictul trilateral (Israel-Hezbollah-Iran) ar putea amenința investițiile Chinei și ar putea să o forțeze să joace un rol mai activ în diplomația regională, eventual în calitate de mediator.

În concluzie, conflictul Israel-Hezbollah-Iran este un focar critic în peisajul geopolitic complex al Orientului Mijlociu. Nu este doar o problemă bilaterală sau trilaterală, ci un conflict cu implicații de mare amploare pentru stabilitatea regională și securitatea globală. Pe măsură ce situația continuă să evolueze, comunitatea internațională ar trebui să acorde o atenție deosebită dinamicii subiacente și să fie pregătită pentru repercusiunile potențiale ale oricărei escaladări.