Politica mondială și Turcia în 2022

Agenda zilei

1755362
Politica mondială și Turcia în 2022

În timp ce statele încearcă să-și revină după efectele devastatoare ale pandemiei de COVID-19, nu a avut loc nicio schimbare fundamentală în politica globală de-a lungul anului 2021. Odată cu inaugurarea lui Biden, eforturile SUA de a-și asuma un rol mai activ în sistemul global și de a restabili ordinea liberală centrată pe SUA nu par să fi primit prea mult răspuns. Dimpotrivă, evoluțiile globale care au marcat anul 2021 au dezvăluit că lipsa de lider global a devenit mai acută, problemele de guvernare globală, inclusiv schimbările climatice, nu pot fi depășite și a apărut o nouă perioadă de competiție în care China, Rusia și alte țări emergente sunt implicate într-o luptă necruțătoare pentru a-și câștiga teren.

În acest context transformarea în curs a sistemului internațional și revenirea competiției pentru putere sporesc incertitudinea globală și forțează multe state, inclusiv Turcia, să-și reconsidere politicile externe și să-și rearanjeze pozițiile pe arena internațională.

Articolul Directorului Departamentului pentru cercetări în domeniul politicilor externe al fundației SETA Murat Yeșiltaș

Dacă luăm în considerare principalele tendințe geopolitice globale care au avut loc pe tot parcursul anului 2021, vedem că în primul rând, concurența marilor puteri sau ceea ce este numit de mulți „Noul Război Rece” predomină în politica globală și impactul ei se va simți mai mult în perioada următoare. AUKUS care reprezintă cel mai izbitor exemplu al rivalității dintre SUA și China de la mijlocul lunii septembrie 2021 a fost interpretat ca o încercare abruptă de a stabili o linie geopolitică militară, politică și economică anti-chineză în Pacific.

Pe de altă parte, rivalitatea SUA-China este doar o dimensiune a concurenței majore pentru putere. Politica expansionistă recentă a Rusiei și poziția sa militară în contextul doctrinei mediului apropiat asigură, de asemenea, că o nouă tensiune de război rece între Occident și Moscova să fie permanentă. Această tensiune care se evidențiază mai mult în cazul  Ucrainei constituie a doua dimensiune a rivalității globale pentru putere.

Cu toate acestea, în ciuda acestor evoluții, Occidentul, inclusiv Statele Unite și NATO, încearcă să elaboreze o strategie cu privire la un posibil răspuns la adresa Rusiei, dar nu a definit încă o strategie clară. În timp ce NATO a declarat că este îngrijorată de acțiunile Rusiei și că este pregătită pentru dialog cu Rusia, Statele Unite au anunțat că nu vor trimite trupe în Ucraina, ci vor impune sancțiuni economice dure împotriva Rusiei, vor furniza produse de apărare suplimentare ucrainenilor și își vor întări aliații din cadrul NATO. Cu toate acestea, Rusia nu pare să ia în serios aceste avertismente.

Deși principala dinamică care determină principala rută a politicii globale este rivalitatea SUA-China, în umbra acestei rivalități a început un nou proces, mai ales în Orientul Mijlociu. Regiunea trece prin schimbări semnificative care dau impuls discuțiilor despre o posibilă realiniere regională. Mai exact, de la începutul anului 2021, țările din regiune au demarat un proces de normalizare care a avut ca rezultat mai puțină tensiune și mai multă cooperare între ele. Programul nuclear al Iranului este un subiect de tensiune care merge în paralel cu normalizarea regională și va lăsa o amprenta în următorii ani chiar dacă nu în 2021. Cazul iranian merită într-adevăr o atenție specială, deoarece posibilitatea unei crize mai mari în triunghiul Iran-SUA-Israel ar avea un impact major asupra regiunii.

Se știe că Turcia elaborează o nouă strategie pentru a fi pregătită pentru mediul competitiv global și regional în creștere în 2022. În acest context, Turcia a început deja să planifice modul în care își va folosi resursele pentru a-și consolida strategia și a evita eventualele riscuri care ar putea apărea în viitorul apropiat. În plus, este important de menționat că în contextul dinamicilor geopolitice în schimbare în politica regională și internațională, Turcia nu își poate menține stabilitatea și rezistența strategică, acordând prioritate unei anumite zone de securitate. Guvernul este pe deplin conștient de acest lucru. Întrucât portofoliul geopolitic al Turciei este afectat de evoluțiile globale și regionale la nivel macro și „constrâns” de anumite state și actori nestatali, este clar că amenințările la adresa securității din regiunile din imediata apropiere a Turciei sunt interconectate. Riscurile cu care se confruntă Turcia astăzi, inclusiv Marea Neagră, Estul Mediteranei și Orientul Mijlociu par a fi multidimensionale. Nu se așteaptă o mișcare serioasă în aceste zone în 2022. Calmarea în Orientul Mijlociu poate continua pe tot parcursul anului și pot apărea noi evoluții pozitive între Turcia și Egipt, Israel și Arabia Saudită. O nouă perioadă de tensiuni cu Grecia pare probabilă. Nu există evoluții care ar putea schimba jocul în relațiile cu SUA deocamdată, dar problema livrării avioanelor de război F 16 este una dintre cele mai importante teste din perspectiva relațiilor bilaterale. Relațiile Moscova-Ankara vor trece printr-un test greu în 2022. Ucraina și Siria sunt printre primele probleme care ne vin în minte în acest context.

 În timp ce concurența de putere continuă să crească în sistemul global, este imposibil ca politica externă a Turciei să nu fie afectată de această competiție.

 



Ştiri din aceeaşi categorie