Criza libiană și soluționarea acesteia

Agenda zilei - 39

1497202
Criza libiană și soluționarea acesteia

Evoluțiile recente din Libia, care au alunecat de pe terenul militar pe arena politică, au mobilizat diferite dinamici. După reuniunile de dialog desfășurate în Maroc și Montreux, intenția și discursurile privind restructurarea Consiliului prezidențial au câștigat teren. Prin urmare, în paralel cu tensiunea politică internă provocată de demonstrațiile publice de la Tripoli și Benghazi, prim-ministrul Guvernului de acord național (GAN)  Sarraj și așa-numitul prim-ministru al lui Haftar Tınni au anunțat că demisionează. Odată cu declarațiile lui Sarraj privind predarea funcției în octombrie, noua structură a Consiliului prezidențial și terenul politic alunecos prevestesc deja noi tensiuni.

Articolul Directorului Departamentului pentru Cercetări în domeniul securității al fundației SETA  conferențiar universitar, Murat Yeșiltaș.

Pare sigur că eforturile statelor care îl susțin pe Haftar să-și aducă aliații pe posturile cruciale ale instituțiilor statului vor crește. O astfel de imagine va mobiliza în mod natural indivizii și grupurile care doresc să-și creeze un viitor politic în Libia în direcția căutării sprijinului extern. Astfel, structura socială și politică competitivă a Libiei poate fi supusă noilor coaliții sau separări. Cu alte cuvinte, rivalitatea politică internă a Libiei se pregătește pentru un an dur.

 În ceea ce privește o soluție politică; Discuțiile purtate în Maroc între Khalid al-Mishri, președintele Consiliului Suprem de Stat, și președintele Camerei Reprezentanților, Aguila Saleh, par decisive pentru a pune capăt crizei din Libia. Deși nu se face nicio declarație concretă, este remarcabil faptul că în cursul săptămânii al-Mishri a purtat discuții la Ankara, iar Haftar și Saleh la Cairo. În plus, efortul de a ține împreună pe Haftar și Saleh, despre care se știe că nu au relații bune, îl forțează pe Sisi. Discuțiile de la Montreux, numite Dialogul Libiei, au apărut ca o evoluție mai concretă. Inițierea procesului politic și restructurarea Consiliului prezidențial au fost declarate ca principalul subiect de compromis. De fapt, Sarraj și-a rostit discursul privind schimbarea politică după acest anunț.

După cum se poate observa, politica libiană a început să fiarbă. Pe măsură ce atmosfera politică s-a tensionat, discursul dictat de statele care doresc să controleze terenul libian și ghidarea pe teren au început să fie resimțite. Discuțiile între Rusia și Turcia privind Libia îngrijorează alte state. Declarațiile lui Lavrov din această săptămână care vestesc „reconcilierea cu Turcia” sunt remarcabile în contextul timpului. Pentru că cele două țări au ceva în comun: ambele își mențin prezența militară în Libia.

În ceea ce privește viitorul politic al Libiei, alianța Haftar - Saleh și statele care o susțin au un scop comun - eliminarea prezenței Rusiei și Turciei în Libia. De fapt, reacția SUA la prezența rusă este văzută în mod clar în declarațiile Comandamentului SUA în Africa. Tendința SUA de a pune semnul egalității între Turcia și rușii în acest context este de asemenea puternică. În plus, merită remarcate inițiativele SUA cu dimensiuni economice dincolo de preocupările militare și politice. De exemplu, SUA vor să controleze veniturile din petrol din Libia într-o bancă americană. Să supravegheze conturile Băncii Centrale și să domine sectorul financiar prin intermediul unei firme americane. De asemenea, SUA dorește să exporte produse de apărare, asigurând ca compania americană Jones să câștige licitația pentru reformarea domeniului de securitate al Libiei. Între timp,  SUA este nevoită să coopereze cu Turcia pentru a-și realiza obiectivele. 

Se observă că Germania la rând cu SUA, și-a sporit inițiativele politice în fața actorilor libieni, precum și a comunității internaționale. Ambasadorul german Oliver Owcza a vizitat miniștrii libieni, pe de o parte, și instituțiile libiene, pe de altă parte, în cursul săptămânii. Subiectul principal de pe agenda discuțiilor este a ghida Libia spre îmbunătățirea infrastructurii. Cu toate acestea, se înțelege clar că scopul acestor discuții oficiale este de a pregăti mediul comercial pentru perioada de după soluția politică.

În paralel cu negocierile dintre Rusia și Turcia, important este a prelua inițiativa în Libia. Pentru aceasta, este necesar să se modeleze politica libiană și să se împingă alte state de pe teren. În acest context, este planificată convocarea celei de-a doua conferințe de la Berlin cu inițiativa SUA și a Germaniei ca răspuns la compromisul turco-rus.

Actorii care repetă în mod constant discursuri privind reconciliere și soluție politică la conferință vor fi împinși să accepte soluția care urmează să fie dictată. În acest context discuțiile între Rusia și Turcia privind Libia riscă să rămână fără sens. De fapt, cererea ca milițiile străine să se retragă din Libia va fi exprimată în special de către SUA la conferință. Modificarea echilibrelor politice interne va afecta, de asemenea, reflectările rezultatelor acestei conferințe asupra Libiei. Cu alte cuvinte, în paralel cu deciziile care vor fi luate la cea de-a doua Conferință de la Berlin, pare probabilă  formarea noilor alianțe între statele implicate în Libia. Se poate aștepta ca politica libiană atât să afecteze aceste alianțe, cât și să încerce să beneficieze de posibile alianțe.



Ştiri din aceeaşi categorie