Semnificația tensiunilor între Azerbaidjan și Armenia

La 12 iulie, districtul Tovuz din Azerbaidjan situat la granița cu Armenia a fost vizat de către forțele armene. În urma atacului au fost uciși 7 soldați azeri.  În ciocnirile ulterioare ambele părți au suferit pierderi. În timp ce Armenia a acuzat Azerbaidjanul, oficialii azerbaidjanieni au calificat atacul drept „o provocare a Armeniei”. Acest conflict a readus tensiunea dintre Armenia și Azerbaidjan care a fost inactivă de lungă durată pe agenda politicii internaționale.

Articolul Directorului Departamentului pentru Cercetări în domeniul securității al fundației SETA  conferențiar universitar, Murat Yeșiltaș.

În 1992, forțele armene și milițiile susținute de armeni au ocupat aproape 20 la sută din teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv regiunea Nagorno-Karabakh și șapte districte din jur. Milioane de turci azeri au fost dați afară din casele lor și trăiesc acum ca persoane strămutate în țară. Zeci de mii de azerbaidjanieni și-au pierdut viața. În 1994 a fost semnat un acord de încetare a focului și, de atunci, conflictul a fost descris ca „înghețat”. Cu toate acestea, războiul de 4 zile din aprilie 2016 a produs 200 de morți. La începutul verii anului 2018, forțele Azerbaidjanului au declanșat o operațiune pentru a recupera împrejurimile micului sat Gunnut, de o importanță strategică majoră, situat în regiunea muntoasă a Republicii Autonome Nahcivan  din Azerbaidjan. Aceste două evenimente au fost singura schimbare a evoluțiilor în regiune de după 1994.

Atacul de la Tovuz înseamnă că a fost deschisă o nouă etapă în conflictul Armenia-Azerbaidjan. Acest conflict este și astăzi mai degrabă o parte importantă a concurenței geopolitice ce s-a răspândit în întreaga regiune inclusiv Turcia, Rusia și Iran decât doar un conflict local. În acest context, există multe motive care stau la baza atacului asupra regiunii Tovuz.

Primul motiv este că există eforturi de a extinde concurența regională pe linia Caucazului. În acest moment, este util să amintim că Rusia se alimentează de conflictul dintre cele două țări. Acest conflict oferă Rusiei o nouă oportunitate de a-și consolida puterea în regiune. Deși Rusia și-a stabilit strategia principală asupra Armeniei, ea este cel mai mare furnizor de arme pentru ambele Armenia și Azerbaidjan. Instabilitatea în regiune este un motiv important care oferă Rusiei o nouă oportunitate pentru vânzarea de arme către ambele țări.

Un alt actor regional implicat în conflictul Armenia-Azerbaidjan este Iranul. Legătura Iranului cu Armenia, principalul inamic al Azerbaidjanului, îngrijorează și autoritățile de la Baku. În timpul războiului de la Nagorno-Karabah la începutul anilor 1990, Iranul a fost alături de Armenia aceasta fiind o modalitate de a marginaliza rolul Azerbaidjanului în regiune. Comerțul armean-iranian a atins un nivel record în 2019. În timpul vizitei oficiale de anul trecut în Armenia, președintele iranian Hasan Ruhani a declarat: „Acordăm o importanță deosebită dezvoltării și extinderii relațiilor cu prietenul și vecinul nostru Armenia în toate domeniile.”

Bineînțeles, din motive istorice și culturale Turcia este cel mai important jucător în regiune și este alături de Azerbaidjan. Este posibil că Rusia încearcă să abată atenția Turciei de la regiunile precum Siria și Libia, escaladând tensiunile în Caucazul de Sud, ceea ce face poziția Turciei și mai importantă. Luând în considerare influența Moscovei asupra administrației de la Erevan, se poate afirma că acest lucru este posibil.

Pe lângă concurența regională în cauză, există și motive economice în spatele conflictului. Satul Ağdam care a fost vizat este situat în inima Eurasiei, foarte aproape de conductele majore de petrol și gaze care leagă regiunea caspică de piețele energetice europene și internaționale. Există doar trei căi pentru transportul energetic și comercial între Europa și Asia: Iran, Rusia sau Azerbaidjan. Acest mic coridor comercial de doar 100 de kilometri lățime, este cunoscut drept „vidul Gence (Ganja)” numit după  Gence (Ganja), al doilea cel mai mare oraș din Azerbaidjan și vechiul centru comercial al Drumului Mătăsii. Majoritatea conflictelor din ultima perioadă au loc în mijlocul acestei regiuni.

În prezent, există trei conducte majore de petrol și gaze care ocolesc Rusia și Iranul și traversează vidul Ganja: conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, conducta Baku-Supsa și Coridorul sudic de gaze. Cablurile de fibră optică care leagă Europa de Vest de regiunea Caspică trec prin regiunea Ganja ca fiind o importantă legătură dintre liniile de autostrăzi și căi ferate. Este evident că atacul asupra Tovuz vizează direct această ecuație geo-economică. Dacă Rusia ar vrea să încolțească simultan Europa și prin intermediul Libiei și Siriei Turcia, atunci nu ar exista o țintă mai bună de Ganja. Armenia, la rândul său, are mai multe motive pentru a se lăsa folosită și de asemenea pentru a deranja Azerbaidjanul începând de politica internă până la deteriorarea situației economice.

Tensiunea Armenia-Azerbaidjan prevestește o nouă criză regională. În acest sens, este necesar să urmărim îndeaproape evoluțiile și să fim pregătiți pentru posibilitatea aprofundării conflictelor.