La 4 ani de la tentativa de lovitură de stat din 15 iulie

Agenda zilei - 29

1456436
La 4 ani de la tentativa de lovitură de stat din 15 iulie

Au trecut patru ani de la tentatıva de lovitură militară de stat care a fost organizată de FETÖ pe 15 iulie 2016 în scopul de a răsturna guvernul ales și a eșuat.

Articolul Directorului Departamentului pentru Cercetări în domeniul securității al fundației SETA  conferențiar universitar, Murat Yeșiltaș.

Au existat mai multe motive în spatele acestui eșec al loviturii de stat. Cel mai important dintre aceste a fost faptul că poporul a ieșit în stradă pentru preveni lovitura de stat și a  reușit să facă fața puciștilor care în cele din urmă au suferit un eșec.  Poziția instituției politice față de  loviturile de stat a fost un alt motiv important care a determinat eșuarea loviturii de stat.  Guvernul civil a avut o reacție dură la declarația Forțelor armate ale Turciei din data de 27 aprilie 2007 împotriva guvernului; s-a afirmat că declarația făcută a depășit sfera de competență a militarilor. Această atitudine a întărit politica civilă și a deschis o nouă perioadă istorică din perspectiva democratizării relațiilor civil-militare.

După 15 iulie multe evoluții importante au avut loc în politica internă și externă a Turciei. Procesul de eliminare a FETÖ, care a început imediat după tentativa de lovitură de stat în politica internă, a fost gestionat cu succes. Persoanele angajate în domenii critice precum securitatea, justiția, sănătatea,  și educația având legături cu FETO au fost concediate; un număr mare dintre aceste persoane au fost judecate și găsite vinovate, cele mai importante fiind din cadrul Forțelor Armate.  Personalul militar care ocupa pozițiile cruciale a fost exclus din Armată. În mod similar, au fost excluși mii de ofițeri de poliție care aveau legături cu FETÖ.

Reformele realizate în domeniul securității după 15 iulie au fost, de asemenea, de o importanță vitală. În acest context, Comandamentele Jandarmeriei și Gărzii de Coastă au intrat în componența Ministerului de Interne, iar Ministerul Apărării Naționale a fost adus în prim-plan, schimbând rolul șefului Statului Major asupra comandanților forțelor armate. Primul rezultat al curățării birocrației de securitate de elementele FETÖ și al reformei în domeniul securității a avut loc în combaterea terorismului. În timp ce o strategie mai eficientă a fost pusă în aplicare împotriva PKK, operațiunea Scutul Eufratului a fost lansată împotriva DAESH în Siria, astfel  zona de influență  a ambelor organizații teroriste a fost redusă la minimum.

Una dintre cele mai importante evoluții în politica internă a fost mult mai semnificativă. Prin referendumul din 16 aprilie 2017 s-a schimbat sistemul de guvernământ, și Turcia a trecut la sistemul prezidențial.  Cu alegerile ce au urmat după aceasta noul sistem a început să fie implementat pe deplin.

În politica externă 15 iulie a provocat o schimbare izbitoare. Guvernul, care înainte de 15 iulie rămânea nemișcat și nu putea să-și folosească puternica armată pentru a minimiza problemele de securitate cauzate de criza siriană, a declanșat o operațiune militară împotriva organizației teroriste DAESH în Siria, la o lună după tentativa de lovitură de stat. Rezultatul acestei acțiuni a marcat o nouă eră a politicii Turciei  în Siria. Cu operațiunea Scutul Eufratului Turcia a curățat Daesh de la granița sa și a făcut imposibilă prezența organizației teroriste PKK la vest de Eufrat. Imediat după operațiunea Scutul Eufratului, de data aceasta ținta directă a devenit PKK. În cadrul operațiunii militare desfășurate în Afrin care a început pe 20 ianuarie 2018, PKK a fost eliminată din această regiune. Astfel, Turcia a început să joace un rol mai activ în criza siriană. Cu operațiunea Izvorul păcii declanșată în octombrie 2019 Turcia a vizat pozițiile PKK și la est de Eufrat și a reușit să prevină consolidarea poziției PKK în  Siria și înființarea unui stat în partea de nord a acestei țări. Turcia, de asemenea, a preluat inițiativa în soluționarea crizei din Idlib, și în martie 2020 a dat o lovitură grea regimului sirian. Toate aceste operațiuni militare declanșate după 15 iulie au permis Turciei să devină mai activă la masa negocierilor diplomatice.

Un alt domeniu important a fost Libia. Turcia, care începând din 2011 preferă diplomația în criza libiană, a sprijinit Guvernul de Acord Național (GNA) recunoscut drept guvern legitim  în data de 4 iulie 2019 de către ONU în fața lui Haftar. În acest context, prin semnarea unui acord cu GNA, a împiedicat preluarea Tripoli de către  forțele lui Haftar. Iar mai târziu, a distrus complet planurile puse în aplicare prin intermediul Libiei în regiune, forțându-l pe Haftar să se retragă.

15 iulie a fost un moment critic din mai multe puncte de vedere pentru Turcia care și-a sporit rezistența în politica internă și a devenit mai activă și independentă în politica externă. Bineînțeles, activismul și rezistența aceasta i-au unit pe concurenții Turciei și Turcia s-a confruntat cu presiuni geopolitice în Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, crize greu de reparat au avut loc după 15 iulie  cu Occidentul și mai ales cu SUA.

La 4 ani de la 15 iulie Turcia se află în fața mai multor provocări, însă performanța ei din acei 4 ani precedenți îi oferă energia necesară pentru a le depăși. Această energie trebuie considerată drept o șansă pentru Turcia mai democratică,  sigură și mai eficientă în politica externă.



Ştiri din aceeaşi categorie