Război petrolier

Articolul lui Can Acun, cercetător în domeniul politicilor externe / SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale).

Structura ad-hoc creată de Rusia și membrii OPEC denumiți OPEC-plus încerca de mai mult timp să asigure prin reglarea echilibrului dintre  cerere și ofertă ca prețurile petrolului să rămână la un anumit nivel. Pe măsură ce producătorii de petrol din șist din SUA își creșteau producția, deși s-a observat că membrii OPEC-plus s-au confruntat cu o dilemă dintre pierderea treptată a cotelor de piață și stabilitatea prețurilor, ei au reușit să continue cooperarea. Cu toate acestea, atunci când noul val declanșat de coronavirus a început să lovească toate țările, economia globală a fost zguduită și a fost provocată o nouă perioadă de recesiune, piața petrolului a suferit un șoc, iar țările OPEC în loc de a menține cooperarea au intrat într-o luptă condusă de Arabia Saudită și Rusia.

Pe lângă amenințarea globală pe care o reprezintă coronavirusul ce a apărut în provincia chineză Wuhan și s-a răspândit în întreaga lume, acesta a început să zdruncine economia mondială. În timp ce producția a scăzut rapid după izbucnirea virusului, care a afectat mai  multe economii dezvoltate, în special China, oamenii puși în carantină au început să-și reducă rapid cheltuielile. Această situație a provocat reducerea rapidă a consumului tuturor mărfurilor, în special a petrolului. Potrivit estimărilor FMI și altor instituții financiare și bănci internaționale, este foarte probabilă survenirea recesiunii globale. În acest context, se prevede că cererea de petrol va scădea semnificativ pe tot parcursul anului 2020. Potrivit prognozelor Agenției Mondiale pentru Energie este așteptată o scădere de cel puțin 3-4 milioane de barili de petrol pe zi.

În timp ce este așteptată o scădere bruscă a cererii pe piața petrolului, producția de petrol a SUA continuă să crească de mai mult timp. SUA a început să producă aproximativ 12-13 milioane de barili pe zi. Dezvoltarea tehnologiilor legate de petrol și gaze de șist determină scăderea costurilor de producție cu fiecare zi ce trece. Aceste efecte secundare asupra cererii și ofertei i-au lăsat pe producătorii tradiționali, și îndeosebi Arabia Saudită și Rusia, în fața unei provocări majore.

Arabia Saudită a cerut menținerea acordului OPEC plus și chiar o reducere suplimentară a producției zilnice de 1,5 milioane  de barili, în timp ce Rusia a refuzat încheierea unui nou acord, după ce a observat că scăderea cererii a fost în favoarea rivalilor săi precum SUA și că își pierde cota de piață. Când summitul OPEC din Viena a eșuat, săbiile au fost scoase din teacă. Atât Rusia, cât și Arabia Saudită au anunțat că vor continua o tendință de creștere a cotei de piață prin creșterea producției. Odată cu această decizie a survenit o scădere a prețurilor petrolului cu aproximativ 30%. Experții din domeniu afirmă că prețul petrolului poate scădea la 20 de dolari. Putem estima în baza acestor cifre că țările producătoare de petrol vor suferi o criză economică majoră.