”Politica kurdă”

Agenda zile - 35

”Politica kurdă”

În Occident și în Turcia tot mai des se insistă asupra termenilor ”mișcarea kurdă” sau ”politica kurdă” când se vorbește despre PKK sau Partidul Democrat al Popoarelor – HDP care nu se distanțează de PKK. Prin acești termeni o organizație teroristă și un partid politic asociat cu aceasta sunt prezentate ca și cum ar fi „mișcarea” sau „politica” unui popor.

Articolul  decanului Facultății de Științe Politice din cadrul Universității Yildirim Beyazid din Ankara, prof.dr. Kudret BÜLBÜL. 

                  PKK este o organizație teroristă care a comis în mod constant numeroase acte teroriste sub diferite denumiri în Turcia, Siria, Iran și Irak, și uneori în Occident. Atacurile teroriste ale organizației în cauză în aceste țări au cauzat moartea a zeci de mii de oameni, inclusiv militari, civili, femei, copii, bebeluși în timp ce milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească casele. PKK, care este o marionetă a puterilor ce vor să restructureze Orientul Mijlociu, se preface că este reprezentantul kurzilor, urmărind politica  propriilor interese.  Putem înțelege poziția cercurilor imperialiste și academicienilor și autorilor legați de aceste care îi împing pe kurzii la fondarea prin împărțirea Turciei, Siriei, Irakului și Iranului a propriului lor stat, ce va servi la asigurarea securității Israelului.

Dar această prefacere nu poate fi nici rațională, științifică, nici socială. Cât de rațională sau științifică s-ar părea abordarea că  toți germanii, arabii sau turcii reprezintă o singură mișcare/ politică atât de rațională ar fi și abordarea asemănătoare cu privire la kurzii. A se referi la comunitățile compuse din milioane de oameni și diferențe ca la un element singur este expresia unei perspective totalitare. Vorbind despre expresia „Politica kurdă“ trebuie de menționat că poporul kurd nu este reprezentat doar de kurzii din Turcia. Este vorba de o societate care este prezentă în Turcia, Irak, Iran, Siria și țările Occidentale. Da, putem să discutăm despre politica statelor. Dar am  putea vorbi despre politica italiană, franceză și turcă în termeni de anumite societăți? Despre politica turcilor? În ceea ce privește politica kurzilor din Turcia la care se referă aici trebuie de notat că și kurzii nu sunt un singur element, ci oameni diferiți.  În primul rând, nu toți kurzii, ca și oamenii din orice societate, se interesează  de politică. Nu toți cei interesați de politică votează. Nu toți alegătorii kurzi votează pentru HDP. Partidul Justiției și Dezvoltării obține la fel de multe voturi ca și HDP de la kurzi. Deși HÜDAPAR obține un număr scăzut de voturi, observăm că reușește să adună  milioane de oameni în cadrul unor demonstrații pe care le organizează. Dacă continuăm, vom înțelege că nu toți șușuitori ai HDP aprobă activitățile teroriste ale PKK.

Pe scurt, utilizarea unei expresii care nu poate fi folosită pentru nicio altă societate, cu privire la kurzi, ca și cum ei ar fi un trib, nu are nici o valoare explicativă. Această expresie este o atitudine insultătoarea și ideologică pentru kurzi.

Eu personal, la fel ca și mulți oameni raționali în Turcia, nu sunt în favoarea asocierii PKK cu HDP, ci sprijin deschiderea unui spațiu pentru politica civilă care urmează să fie dezvoltată de HDP. Însă într-o situație în care oficialii HDP în mod constant dau onorul în fața munților, nu are rost ce cred oamenii ca mine.

Din ce motive oare anumite persoane din Turcia insistă asupra termenului politica kurdă când evocă PKK și HDP? De ce se predau limbajului PKK sau a imperialismului? Aceste distorsiuni nu au loc numai în Turcia, ci și în unele țări din regiune.

Să considerăm primele câteva motive posibile ce ne trec prin minte.

Teama de PKK: Oamenii care își trăiesc viața într-un mod democratic, libertar și pluralist tind adesea să uite de opresiunile organizațiilor teroriste și de atmosfera de frică creată de ele. Pentru că organizațiile teroriste apar pe agendă doar atunci când comit acte de terorism și după o perioadă dispar de pe agendă. Cu toate acestea, organizațiile teroriste folosesc metode de intimidare și amenințări. Astfel unele eforturi de totalizare a tuturor kurzilor prin termenul de „politică kurda” pot fi argumentate cu frica. Se știe că PKK a ucis  unii intelectuali și civili kurzi care i s-au opus.

Presiunea de tovarăș: O mare parte a celor care folosesc termenul „politica kurdă” sunt cei care sprijină gândirea politică de stânga. Se știe că mai mulți fruntași și lideri de stânga din Turcia provin dintr-o tradiție revoluționară. Acest efort al reprezentanților de stânga care folosesc insistent termenul „politică kurdă” poate fi privit ca o„ solidaritate revoluționară” cu PKK care provine din tradiția marxist-leninistă. Unul dintre motivele pentru care aceste grupuri sunt predispuse la o viziune totalitară poate fi explicat prin faptul că aceste nu pot scăpa de tradiția revoluționară din care provin și nu pot interioriza suficient conceptele precum democrația, libertatea și pluralismul.

Integrarea în cercurile internaționale anti-turcești: Observăm de asemenea că o parte a celor care evocă des expresia „politica kurdă“ sunt integrați în cercurile internaționale cu sentimente anti-turcești. Ei sunt finanțați de cercurile relevante și au o abordare asemănătoare.

Ostilitate față de guvern: Se poate spune că poziția anti-guvern explică comportamentul unor intelectuali. Poziția anti-Guvern și anti-Erdogan poate împinge unii intelectuali să sprijine o organizație teroristă care ucide copii nevinovați și se ocupă cu traficul cu heroină.

Înstrăinarea intelectualilor: sau ostilitatea față de societate. Înstrăinarea intelectualilor este povestea tristă din istoria occidentalizării societăților non-occidentale de aproximativ două secole. Poetul Sezai Karakoç descrie foarte bine această poveste tristă în poezia sa „Masal”. În perioada otomană, majoritatea persoanelor trimise în Occident pentru educație s-au înstrăinat de societatea lor și s-au întors în țara lor ca iubitori de Occident. Ceea ce s-a întâmplat în perioada republicană a fost despărțirea completă de propria cultură, istorie și civilizație și predarea în sens cultural Occidentului.

Deci, cât de rezonabil ar fi să denumim politica partidului marginal de stânga DHKPC compus preponderent din turci ”politica turcă”, atât de corect ar fi să ne referim la PKK și HDP ca la ”politica kurdă”. Indiferent de motivele folosirii acestei expresii cu privire la PKK și HDP  aceasta este o insultă pentru kurzii liberaliști, respectabili și pașnici. Cei care pretind a fi intelectuali nu se predau terorismului și imperialismului, ci le revine onoarea să exprime o poziție și adevărul  împotriva acestora.



Ştiri din aceeaşi categorie