Proiectul Turkish Stream
Deși, relațiile dintre Turcia și Rusia se întăresc, în special în contextul politicii energetice, există, de asemenea, probleme semnificative în relațiile bilaterale. / Agenda zilei 47
A fost finalizată construcția segmentului submarin al conductei de gaze naturale Turkish Stream. Cu acest prilej o ceremonie oficială, la care au fost prezenți președintele Federației Ruse Vladimir Putin și președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, a fost organizată la Istanbul. În discursurile lor liderii au atras atenția asupra dezvoltării relațiilor dintre cele două țări. Proiectul Turkish Stream reprezintă un pas important în contextul transformării Turciei într-un centru energetic. Pe de alta parte și gazoductul TANAP care va transporta gaze naturale din Azerbaidjan în Turcia și prin urmare în Europa precum și conducta Ceyhan destınată se livreze petrolul ırakıan în întreaga lume și alți pași făcuți în cadrul politicilor energetice consolidează poziția Turciei și diversifică sursele energetice ale țării.
Vă prezentăm analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.
Proiectul Turkish Stream propus de președintele Rusiei Vladimir Putin în decembrie 2014 prevede construcția unei conducte de gaze naturale care va lega orașul rusesc Anapa de Kıyıköy din vestul Istanbulului, traversând Marea Neagră; partea submarină a conducte fiind de 930 km lungime. Lungimea totală a conductei numite Turkish Srteam de președintele Erdogan va fi 1 100 km. Turkish Stream este format din 2 conducte paralele. Prima linie va avea o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi pe an și este destinată aprovizionării Turciei cu gaze naturale. A doua conductă cu aceeași capacitate urmează să se extindă în perioada următoare spre Europa. Astfel se preconizează că un total de 31,5 miliarde de metri cubi de gaz natural vor fi transportate anual prin gazoductul Turkish Stream.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că unele țări doresc să se alăture proiectului Turkish Stream și a notat că gazoductul poate să se extindă spre 5 țări prin 5 diferite linii. Spre exemplu, ministrul Energiei al Serbiei Antic a declarat anterior că în caz dacă Serbia se va conecta la gazoductul Turkish Stream aceasta va contribui la securitatea energetică a Europei. Ministrul a mai marcat că posibilitatea livrării a 10-15 miliarde de metri cubi de gaz rusesc via Turcia în Bulgaria, Serbia, Ungaria și Austria reprezintă o oportunitate semnificativă din perspectiva asigurării securității energetice. Proiectul oferă posibilități pentru comercializarea gazului natural și pentru dezvoltarea economică bazată pe gaz natural. Țările sus menționate, conectându-se la gazoductul Turkish Stream vor obține și un profit semnificativ din tranzitul de gaze.
Pe de altă parte traseul prin care gazul rusesc va fi transportat spre Europa deocamdată nu a fost stabilit. În ceea ce privește acest subiect, există o concurență între Grecia și Bulgaria. Premierul grec, Alexis Tsipras, exprimându-și speranța că conducta va trece prin Grecia, a notat că Grecia depune eforturi la Bruxelles pentru a asigura extinderea conductei în Grecia.
Turkish Stream pe de o parte contribuie realizarea obiectivului privind transformarea Turciei într-un centru energetic și pe de alta asigură exportul gazului rusesc direct către țările din Balcani. În ultima perioadă, relațiile dintre cele două țări s-au dezvoltat în multe domenii. Președintele Recep Tayyip Erdoğan a subliniat sporirea cooperării economice dintre Rusia și Turcia și a notat că ambele țări intenționează să-și crească volumul schimburilor comerciale la 100 miliarde de dolari. În același timp presa rusă a atras atenția asupra relațiilor între cei doi președinți și au accentuat consolidarea legăturilor între Turcia și Rusia.
Deși, relațiile dintre Turcia și Rusia se întăresc, în special în contextul politicii energetice, există, de asemenea, probleme semnificative în relațiile bilaterale. Anexarea Crimeii, continuarea războiului în Ucraina, sancțiunile împotriva tătarilor din Crimeea, și pozițiile diferite față de conflictul sirian sunt principalele probleme existente în relațiile bilaterale. Vorbind despre Siria, îndeosebi, deși ambele țări încearcă să acționeze în mod coordonat în contextul procesului de la Astana și acordului de la Soci, unele diferențe fundamentale de abordare pot genera probleme.
