Analiza zilei - 05.04.2018

Atacul cu gaz neurotoxic asupra fostului agent rus Serghei Skripal și a fiicei sale Iulia a creat tensiuni considerabile în relațiile în primul rând între blocul anglo-saxon alcătuit din Statele Unite și Marea Britanie și în cele din urmă între țările occidentale pe de o parte și pe de alta Rusia. Urmând exemplul Marii Britanii, țările care susțineau că în spatele atacului se află Rusia și-au exprimat reacția fața de acest fapt prin expulzarea diplomaților ruși în semn de solidaritate cu Marea Britanie și de răspuns față de Rusia. Peste 140 de diplomați ruși au fost expulzați din 25 de state (SUA, Canada, Australia,  Noua Zeelandă, și țările  membre UE). Ministerul afacerilor externe al Rusiei însă a respins toate acuzațiile cu privire la Skripal și a acuzat forțele speciale și serviciile secrete britanice de implicare în cazul atacului chimic. Evaluând, subiectul în cadrul instituțiilor internaționale, lăsând aparte contextul statelor, vedem că NATO a urmărit o politică îndreptată împotriva Rusiei. Turcia care este un aliat al NATO a condamnat atacul însă nu a acuzat în mod direct Rusia și nu a expulzat diplomații ruși după exemplul altor țări.

Vă prezentăm analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.

Tensiunile între Rusia și țările occidentale în cazul Skripal chiar dacă amintesc inevitabil de perioada „Războiului rece“ nu este posibil de vorbit despre Războiul rece în noua conjunctură a lumii. Nu ar fi rațional să credem că Rusia, creând un bloc din țările aliate, va deschide un front împotriva blocului occidental. Anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, relațiile între Rusia și Occident tensionate din cauza crizei Ucrainene, creșterea sancțiunilor economice până la dimensiunile unui război economic au dus la escaladarea tensiunilor între părțile. Iar ultimul eveniment ( cazul lui Skripal) poate fi considerat drept ultima picătură care a umplut paharul. Totodată trebuie luate în considerare contradicțiile interne ale lumii occidentale, și politica mai moderată fața de Rusia a unor țări, în special a Germaniei.

În timp ce tensiunile între Rusia și Occident cresc, Turcia urmează o politică externă echilibrată. Fără a lua partea cuiva Turcia promovează interesele sale naționale. În ce privește cazul lui Skripal Turcia este solidară cu aliații săi occidentali din cadrul NATO însă nu expulzează diplomații ruși și astfel nu provoacă  tensiuni diplomatice cu Rusia.  

Mai mult decât atât, ținând cont de interesele naționale ale Turciei, președintele Recep Tayyip Erdogan împreună cu președintele rus Vladimir Putin  au pus piatra de temelie a Centralei Nucleare Akkuyu. Rusia și Turcia intenționează să lanseze primul din cele patru reactoare ale Centralei Nucleare Akkuyu în 2023. Centrala  va avea o putere instalata de pana la 4800MW și va putea acoperi 10% din consumul total de energie al țării. În același timp continuă și proiectul de construcție a gazoductului Turkish Stream care la prima etapă va transporta gaze naturale din Rusia în Turcia și la etapa a doua se va extinde spre țările balcanice. Împreună cu alte proiecte energetice implementate în țară, proiectul Turkish Stream reprezintă un pas important spre transformare a Turciei într-un centru energetic. Însă Turcia în același timp urmărește să consolideze cooperarea nu numai cu Rusia ci și cu țările membre ale UE și SUA. După semnarea unui acord de achiziționare a sistemelor de apărare aeriană de tip S-400, Turcia poartă negocieri privind achiziționarea sistemelor de apărare aeriană ale țărilor din cadrul NATO. În plus, Turcia a semnat un acord cu Franța și Italia pentru dezvoltarea unui al treilea sistem de apărare. În afara de cele menționate Turcia și-a asumat un rol important în dezvoltarea aeronavelor de luptă F-35. Cu toate acestea în timp ce tensiunile din cauza FETO și PKK/YPG între Turcia și aliații săi din cadrul NATO continuă; de asemenea și problemele cu Rusia din cauza peninsulei Crimeea, Ucrainei și Ghoutei, Turcia încearcă să-și maximizeze interesele naționale, urmând o politică externă echilibrată.

V-am prezentat analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.