Agenda balcanilor 8/2017

Musulmanii din Balcani şi Turcia

Potrivit cifrelor oficiale, numărul populației musulmane din 10 ţări balcanice depășește 8 milioane.Musulmanii din regiuna balcanică sunt majoritatea sunniţi, iar pe lângă aceştia, în Albania sunt Bektași. Aleviţii sunt de asemenea în număr extins. În Kosovo, Albania și Bosnia-Herțegovina,populaţia este formata în mare majoritate musulmani. Musulmani care locuiesc în alte țări sunt o minoritate. Cele mai mari grupuri de musulmani din Balcani sunt formate din albanezi și bosniaci.

Conform datelor oficiale, în prezent în Balcani trăiesc aproximativ 1 milion 100 de mii de turci. În afara turcilor din Balcani, există şi alte comunităţi musulmane care împărtăşesc aceiaşi cultura și respectiv aceeași soartă ca şi turcii musulmani din Balcani.

După perioada Imepriului Otoman, musulmanii stabiliţi în  Balcani au devenit cetățeni de rangul doi în ţările respective, iar în perioada comunistă în sens politic, musulmanii nu s-au putut releva şi exprima în nici un fel. În general, musulmanii din Balcani au fost supuşi la presiuni diferite  în organizarea generală de învățământ, politică și socială, religioasă și economică.

Cu toate că diferențele pot fi observate de la o țară la la alta, în epoca comunistă, religia a fost interzisă în mod semnificativ în Balcani. De exemplu, liderul albanez Enver Hoca a interzis religia complet în 1967 și a declarat Albania primul stat ateu din lume. Ca urmare a interzicerii religiei,majoritatea imamilor religioşi și preoților au fost arestați în Albania, iar prezenţa cărților sfinte în casele oamenilor era considerată culpă. Această situație a durat până în 1991.

Spre deosebire de Albania, religia  în Iugoslavia ţara lui Tito nu era interzisă. Cu toate acestea, sistemul socialist religios în țară încerca să păstreze religia întotdeauna în fundal. Datorită politicii urmate în această direcție, în special între anii 1960-1970 s-a putut observa o scădere semnificativă a cultului religios la musulmani

În urma unui sondaj de opinie realizat în 1985, numărul de cetățeni credincioşi ai Bosniei-Herțegovinei era de aproximativ  17 %, în Macedonia 19 %, Kosova 44 %. Odată cu scăderea numărului populaţiei religioase în Bosnia şi Herțegovina în această țară au început să predomine de asemenea şi căsătoriile mixte între bosniaci, sârbi și croați. De exemplu, în 1988, 28 % din căsătoriile din orașul Mostar, 22 %  din Zenica si 19 %  din casatoriile din Sarajevo au fost de natură mixtă.

Dupa caderea comunismului, musulmanii din Balcani au început  să se apropie mai mult de religie. Situația generală a musulmanilor din Balcani, în perioada de dinainte de 1990 nu poate fi comparată cu condițiile pe care le-au îmbunătățit în prezent .