Agenda balcanilor 4/2017

Cum se reflectă evoluțiile din UE în Balcanii de Vest

Presa europeană discută despre strategia anunțată de premierul Theresa May, legată de brexitul Marii Britanii. May; în discursul său din data  de 17 ianuarie, a menţionat că, o parte din țăra sa nu va mai fi membră UE şi a relevat  că intenționează să iasă şi din  piața comună. Decizia Marii Britanii de a părăsi UE este de la bun început o veste proastă pentru Balcanii de Vest. În ceea ce privește motivele pentru care Anglia a hotărât să părăsească UE, acestea sunt: criza refugiaților, amenințările de securitate, problemele economice și alţi  factori, cum ar fi creșterea de extremă dreaptă; Bruxelles, a început să elimine dintre  priorități procesul de extindere la UE, iar faptul că,  în următorii ani se va concentra pe remodelarea relațiilor interne va determina să uite oare de ţările din Balcanii de Vest?

Cu toate că UE trece printr-o perioadă de probleme grave, ​​țările din  Balcanii de Vest în 2016, au continuat să depună eforturi de a avansa acest proces dar şi pentru procesul de extindere la UE.

Ţările critice ale UE, cum ar fi Germania și Franța  au continuat să ofere un sprijin deplin pentru aderarea la UE a țărilor din Balcanii de Vest. Mai mult decât atât, liderii UE  la Summitul de la Paris  din data de 4 iulie 2016 , au reiterat încă o dată, angajamentul de a sprijini extinderea ţărilor din Balcanii de Vest. Uşa de aderare la UE va fi lăsată deschisă pentru ţările din Balcanii de Vest au relevat liderii europeni. Cu toate acestea, cetățenii UE nu arată mult interes pentru procesul de extindere, în cadrul Uniunii. Aceasta este o chestiune de îngrijorare pentru liderii din Balcanii de Vest. Deoarece guvernele de aderare la UE pentru Balcanii de Vest continuă să rămână singura opțiune strategică. Într-adevăr, în toate alegerile din Balcanii de Vest, aproximativ două treimi din voturi,merg către partidele care încurajează aderarea la UE.

În afara UE, nu există nici o opţiune care oferă o integrare economică și politică şi care ar putea fi o alternativă pentru Balcanii de Vest. În cazul în care  UE nu ar mai fi o alternativă,acest lucru poate reprezenta o arenă deschisă pentru împuternicirea altor actori din Balcanii de Vest. Dar realitatea este că UE este singurul actor cu o strategie pe termen lung pentru Balcanii de Vest.

Eforturile Balcanilor de Vest pentru a devini membri NATO și UE,sunt strâns legate de politica externă a noului preşedinte al Statelor Unite care , vinerea trecută a depus jurământul oficial şi este aşadar cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite.

 Sub președinția lui Donald Trump este incert pentru întreaga lume, ce se va  întâmpla în relațiile SUA cu alte țări. Dar atunci când este vorba de Balcani , în poziția SUA nu se așteaptă o schimbare majoră.

Balcanii de Vest, reprezintă o regiune suficient de mică pentru a nu atrage atenția specială a noului președinte american. Washingtonul va continua să fie interesat de tot ceea ce s-a întâmplat în Balcanii de Vest. Se poate prevede foarte uşor că, SUA nu şi-ar  schimba politica față de regiunea din Balcanii de Vest şi va continua să sprijine procesul de integrare al Balcanilor de vest  în instituțiile euro-atlantice . Prin urmare, UE va continua să joace un rol de lider în Balcani.

De aceea, din cauza deciziei Angliei de a părăsi UE și a altor chestiuni politice și economice cu care se lupta în prezent  UE, procesul de aderare la UE pentru ţările din Balcanii de vest se va confrunta cu unele obstacole temporare. În general, toate acestea pot încetini procesul de extindere al UE. Indiferent de situaţie, dacă se doresc standarde mai bune și un viitor mai bun pentru cetățeni, guvernele din Balcanii de Vest vor fi nevoite să continue reformele orientate spre UE. În caz contrar, dacă reformele vor încetini,va afecta în mod negativ stabilitatea în regiune, calitatea democrației și activitatea instituțiilor.

Este un adevăr faptul că, Balcanii de Vest continuă să se confrunte cu provocări serioase; creșterea unei economii reduse , șomajul ridicat, nivelul scăzut de trai, tensiunile politice interne în relațiile bilaterale, probleme de creștere a extremismului ideologic și crima organizată continuă să fie potenţialele amenințări. Prin urmare, cu cât este mai întârziat procesul de aderare al ţărilor din Balcanii de Vest la UE cu atât se poate merge  spre un viitor mai incert în regiune. Unele tensiuni politice care au avut loc pe parcursul ultimelor trei săptămâni reprezintă evidență clară a acestui lucru.

Cu toate acestea, faptul că s-a concentrat pe scenarii negative, evoluțiiLE promițătoare din Balcanii de Vest trebuie să se concentreze asupra schimbărilor pozitive care au avut loc în ultimii ani. După cum se vede în unele evenimente recente din Balcanii de Vest, în relațiile bilaterale întotdeauna vor exista suișuri și coborâșuri. Cu toate acestea, fiecare cooperare regională a ajutat la consolidarea procesului de aderare la UE şi nu trebuie ignorat faptul că a dezvoltat capacitatea de a depăși dificultățile din Balcanii de Vest. Prin urmare, este posibil să spunem că această cooperare  va continua să stabilizeze Balcanii de Vest. Atâta vreme cât UE nu va întoarce spatele  Balcanilor de Vest, aderarea la NATO și UE vor continua să reprezinte şi pe viitor,  obiectivele și dorințele cetățenilor din această regiune.

Aţi ascultat un program pregătit de Dr.Erhan Türbedar.