Agenda balcanilor 2/2017

România un nou guvern, noi speranţe.

La 1 ianuarie 2017 se sarbatoreste a 10-a aniversare de când  România este membră  UE. Chiar dacă, aderarea la UE a oferit unele beneficii economice pentru România, costul ridicat al preţurilor din viaţa  de zi cu zi pentru cetățenii obișnuiți, continuă şi în prezent. Sorin Grindeanu a fost ales în fucţia de premier,  miercuri, şi a anunțat că va lua măsuri pentru a îmbunătăți bunăstarea oamenilor. Noul guvern  asteapta, de asemenea, mari provocări în sfera economică. Odată cu formarea guvernului  Grindeanu, în România a fost evitată o criză politică majoră.

Când România a devenit membră UE în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor era 43 %, din PIB-ul pe cap de locuitor din UE, însă până la sfârșitul anului 2015, această valoare a crescut, până la  57%. Conform datelor Eurostat, în România, în aceeași perioadă, proporția persoanelor care trăiesc în sărăcie și a riscului de excluziune socială a scăzut de la  47 %  la 37,4 % .

In perioada cuprinsă între ianuarie 2007 și noiembrie 2016, Romania a luat de la UE fonduri nerambursabile în valoare de 40, 5 miliarde de euro. Contribuția României la bugetul UE, în aceiaşi perioadă, a fost limitată la 13,6 miliarde de euro. Având în vedere aceste date, este evident că România are şi  avantajele economice ale aderării la UE. Cu toate acestea, poporul român,consideră că redresarea economică nu se reflectă în viata lor. Într-adevăr, rata persoanelor care au declarat că sunt mulțumiți de condițiile de viață din România în 2007, era de 53%. În 2016, aceste procente au ajuns abia la 58%, deci, din acest lucru se poate înţelege că, este doar cu 5 puncte mai mare.

Spre deosebire de cifrele oficiale, unii dintre cetățeni sunt de părere că, România este mai săracă din momentul aderării la UE.

Într-un raport al Organizației Națiunilor Unite, se estimează că 3,4 milioane de cetățeni români lucrează în străinătate. Săptămâna trecută  Sorin Grindeanu a format noul guvern, prin coaliţia Partidului Social Democrat (PSD) cu Uniunea Democrată Liberală  (ALDE) şi a promis să creeze locuri de muncă cu venituri mai bune, pentru ca cetățenii să nu mai fie forțați să caute de muncă în străinătate.

La data de 11 decembrie 2016, în alegerile parlamentare, Partidul  Social  Democrat a reușit să se claseze pe primul loc, cu aproape 46 % din voturi, partid care a făcut publica natura promisiunilor socio-economice :

-salarii mai mari pentru angajați și pensionari;

- cheltuielile publice mai mari în domenii precum sănătate, educaţie şi infrastructură

- crearea de fonduri de investiții private, încurajarea IMM-urilor, de sprijin financiar și rate de impozitare mai mici pentru toată lumea, pentru tineri a fost una dintre cele mai importante promisiuni ale Partidului Social Democrat. Prin urmare, partea de responsabilitate care i se cuvine lui Viorel Stefan, ministrul de Finanţe din noul guvern, va fi cea mai dificilă. În cazul în care economia României va creşte  cu un procent de aproximativ 5,5%  pe an, şi dacă va putea utiliza o rată mai mare a fondurilor UE, ministrul Stefan, speră să fie în masura să pună în aplicare promisiunea făcută de noul guvern.

Chiar dacă Grindeanu a fost numit în funcția de prim-ministru, în România, se pare că, responsabilitatea cea mai mare o va avea conducerea lui Liviu Dragnea din Partidului Social Democrat. Intr-adevar, în sarcinile cheie ale noului guvern Dragnea, sunt numiţi cele mai loiale persoane.

Dragnea a propus o, mai întâi, ca si candidata, pe Sevil Shhaideh, de etnie turco-tătară, pentru funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis, a refuzat propunerea pentru funcţia de prim-ministru, pentru candidata Sevil Shhaideh. În conformitate cu informațiile conținute în mass-media românească, se poate mentiona faptul că sotul acesteia este sustinatorul regimului Assad, motiv pentru care a fost considerata nepotrivită pentru funcţia de prim-ministru.

Datorită candidatei Sevil Shhaideh, între președintele Iohannis şi Dragnea, săptămâna trecută  au avut loc mai multe dispute. Cu toate acestea, pentru a se evita escaladarea crizei politice, în continuare, s-a convenit ca noul prim-ministru să fie ales, Sorin Grindeanu. Cu toate acestea, se pare că, în relațiile ulterioare dintre președintele Iohannis şi Dragnea se vor ivi probleme şi în viitor. În noul guvern format, Sevil Shhaideh, va fi viceprim-ministru și ministrul Dezvoltării Regionale.

Faptul că, Teodor Meleşcanu, un diplomat cu experiență, a fost numit în funcția de ministru al afacerilor externe, poate fi privit ca semn al unei politici externe active pentru perioada următoare. Meleşcanu doreşte să dezvolte relaţile bilaterale, în special, cu ţările vecine şi, de asemenea, şi-a exprimat preocuparea deosebită, pentru a consolida diplomația economică, diaspora şi poziția României în UE și NATO. Melescanu trebuie să se pregătească pentru președinția UE, din 2019.

Aţi ascultat un  program pregătit de  Erhan Türbedar.