Mesut Ozil - un Muhammad Ali al Fotbalului?

Rasismul și islamofobia cresc din ce în ce mai mult în Europa. În Germania care constituie unul dintre principalele elemente al UE are loc un proces care amintește tendințele din trecutul național-socialist.  Scandalul cu Mesut Ozil și retragerea lui Ozil din echipa națională sunt evoluții importante care demonstrează cât de mult a progresat rasismul și islamofobia.

Analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.

În cursul vizitei președintelui Erdogan în Regatul Unit Mesut Ozil s-a fotografiat alături de președintele Erdogan; fotografia a fost transformată de presa germană și politicienii germani într-o criză majoră în societatea germană înainte de Cupa Mondială. Începând din 2010, Ozil într-adevăr se întâlnea și se fotografia la fiecare ocazie cu președintele Recep Tayyip Erdogan și în cele din urmă a devenit ținta atacurilor rasiste. Vedeta naționalei Germaniei a fost expus insultelor și amenințărilor rasiale. Ozil nu a ripostat la insultele și amenințările, nici nu a urmat îndemnul Președintelui Federației Germane de Fotbal, Reinhard Grindel, de a cere scuze pentru  fotografia cu președintele Erdogan.

Știrile referitoare la eliminarea Germaniei din Cupa Mondială publicate sub fotografia lui Mehmet Ozil în media germană și faptul că președintele Federației de Fotbal, Reinhard Grindel, l-a acuzat pe Ozil pentru eliminarea naționalei germane din Cupa Mondială au devenit ultima picătură. Mesut Ozil fusese ținta  atacurilor și insultelor islamofobice din cauza imaginilor partajate în timpul pelerinajului mic – Umrah – la Mecca, înainte de a se  fotografia alături de Erdogan.

Mesut Özil și-a rupt tăcerea și a publicat o scrisoare deschisă compusă din 3 părți. Ozil a publicat scrisoarea în limba engleză,  în care  a arătat clar nivelul la care a ajuns rasismul și islamofobia în Germania, pe contul său de Twitter, marcând: ”Când câștigam am fost german, când am pierdut am devenit imigrant.” Cu această scrisoare Mesut Ozil a devenit un Muhammad Ali al fotbalului. Ozil a lansat critici dure la adresa Germaniei și în special a Federației Germaniei de fotbal și astfel a devenit vocea minorității turcești și musulmane din Germania.  

Fotbalistul a atras atenția asupra rasismului și abordării rasiste existente în Germania și a subliniat că are două inimi, una care bate pentru Turcia și alta care bate pentru Germania. Ripostând la acuzațiile legate de fotografia cu președintele Erdogan și explicând clar că a devenit ținta atacurilor rasiale în ciuda succesului obținut în cadrul naționalei Germaniei, Ozil de fapt a exprimat gândurile și sentimentele turcilor care trăiesc în Germania.  O mulțime de comentarii au apărut pe rețelele de socializare în care cetățenii germani și mai ales cei de origine turcă l-au felicitat pe Ozil ca pe un erou. 

Deși scrisoarea sau manifestul lui Ozil a devenit vocea turcilor și musulmanilor din Germania și a le-a exprimat gândurile și sentimentele, o importanță deosebită prezintă întrebarea de ce nici un fotbalist sau nici un deputat nu reprezintă interesele și sentimentele minorității turce și musulmane. Deputații de origine turcă în Parlamentul german și partidele politice în Germania  nu pot reprezenta minoritatea turcă și musulmană, nu pot pune în discuție problemele lor, ceea ce este o mare problemă pentru Germania. În timp ce, pe de o parte,  rasismul și islamofobia cresc din ce în ce mai mult în Germania, pe de altă nu există nici un deputat care ar putea apăra interesele turcilor și musulmanilor.

Din cauza acestei situații, Turcia trebuie să promoveze o politică mai activă și mai eficientă în Germania pentru a proteja drepturile și libertățile turcilor și musulmanilor aflați în această țară. Dacă Turcia își va face simțită prezența în societatea germană și va lupta pentru turcii și musulmanii din Germania,  aceasta îi va încuraja și va produce mai multe persoane ca Mesut Ozil, care vor arăta societății  imaginea reală a situației existente. În caz contrar, dacă Turcia nu va putea promova politici active și eficiente în Germania, atunci turcii și musulmanii din Germania se vor confrunta cu o societate germană cu un nivel crescut de xenofobie  și islamofobie.