Istoria industriei de apărare a Turciei

Proiectele Naționale în Industria de Apărare - 1

Istoria industriei de apărare a Turciei

Rezultatele pozitive ale progreselor importante făcute în ultimii ani în industria de apărare a Turciei au fost demonstrate  în recentele operațiuni militare. Produsele autohtone naționale au fost utilizate în operațiunile anti-teroriste în interiorul țării și în operațiunile transfrontaliere precum Scutul Eufratului și Ramura de Măslin care se desfășoară cu succes. Armele turcești, vehicule aeriene autonome și vehicule aeriene autonome armate precum și activitățile de întreținere și reparație care au asigurat desfășurarea operațiunilor în teren  au atras atenția lumii. Țara noastră, care nu demult a fost în mare parte dependentă de sursele externe în sectorul industriei de apărare, produce acum nava autohtonă,  tancul, radarul autohton, vehicule aeriene fără pilot, arme, și lansează satelitul său în spațiu. Punctul la care am ajuns în industria de apărare este rezultatul contribuției lucrătorilor companiilor din sectorul de apărare și cel militar și în special al unei conduceri bine-gestionate a pașilor făcuți în ultimii 15 ani.

Nuri Demirağ: „Vulturul victoriei s-a așezat pe aripa avionului “

Când ne uităm la istoria industriei de apărare a Turciei, vedem că industria de apărare în pofida tuturor eforturilor și sacrificiilor a fost întotdeauna un domeniu lipsit de sprijin suficient din partea conducătorilor.  Anii 1930. Povestea vieții unui întreprinzător  important Nuri Demirdag de la Divrigi, din Turcia aceltor ani, demonstrează de ce de ani de zile am neglijat industria apărării. Și-a luat numele ”Demirdag” pentru că a dotat țara cu o rețea de căi ferate. A semnat mai multe proiecte semnificative pentru dezvoltarea țării. În 1939 a construit un avion, a deschis Școala Gok (Cerul) și a pregătit zeci de tineri piloți.  Nuri Demirağ, spunând: „Victoria nu este vârful baionetei. Vulturul victoriei a zburat de pe vârful baionetei în sus și s-a așezat pe aripa avionului”,  vorbea la fiecare ocazie de ce a fost atât de important de a domina cerul la acea perioadă. Nu numai a vorbit dar și a construit o uzină pentru construcția avioanelor cu acest scop și în 1939 a produs prima aeronavă indigenă.

 

Este însă incredibil prin ce a trecut acest om.  Mai devreme în 1933 s-a confruntat cu un tratament rău din partea ministrului Lucrărilor Publice, Ali Cetinkaya, când își prezenta proiectul Barajului Keban menit să satisfacă nevoile statului de energie. Înaintea de a-i permite să-și prezinte proiectul ministrul l-a întrebat rece:  ”Așadar, domnule Nuri, ai de gând să construiești un baraj. Cum îl vei construi, cu cine, cum te vei descurca cu acest proiect major? Apoi, să zicem că ai construit, cui vrei să vinzi energia pe care o vei produce?” Demirdag care a venit împreună cu inginerii săi este gata pentru orice, deoarece în raportul său există răspunsurile la toate întrebările și nu numai. Însă ministrul nu este dispus să asculte. Demirdag l-a întrerupt pe ministru, spunând că este vorba de viitorul țării. Ministrul s-a înfuriat, i-a spus că nu e treaba sa de a se gândi la viitorul țării și l-a alungat. Proiectul Barajului Keban blocat de conducătorii ambițioși a venit pe ordinea de zi în 1966, peste 33 de ani, lucrările de construcție au durat 10 ani.

 

Nuri Demirağ construiește primul avion autohton în 1939

În 1935 Demirdag a organizat o campanie pentru a cumpăra avioane de care țara avea nevoie. Avioanele purtau numele celor care au donat peste 10 000 de lire. Nuri Demirağ în loc de a face o donație a hotărât să-şi investească toţi banii în construcția aeronavei autohtone. El considera că banii pe care i-a câștigat  i-au fost încredințați de poporul său. Având o părere că ” construcția avioanelor, obținând licențele europene și americane” a fost doar o copiere  el s-a apucat de dezvoltarea a unui ”model în întregime turcesc”. In 1936 a pus bazele uzinei la Besiktas.  A lansat construcția fabricii de la Divrigi și a unui aerodrom pe locul unde se află astăzi Aeroportul Ataturk din Yeșilkoy.     

 

 

În 1937 Demirdag a câștigat licitația  Asociației Aeronautice din Turcia pentru 10 avioane de antrenament și 65 de planoare și a lucrat zile și nopți împreună cu echipa sa asupra acestui proiect.  După moartea lui Ataturk în 1938 țara s-a confruntat cu lupte politice. Iar în 1939 în ciuda îndeplinirii tuturor condițiilor și raportului pozitiv al pilotului Asociației Aeronautice, aeronavele nu au fost primite. Unul dintre avioanele a suferit un accident la aterizare din cauza spațiului limitat. Oficialii Asociației au renunțat la achiziționarea avioanelor  din motive de erori  tehnice. În ciuda scrisorilor adresate autorităților și inițierii unui proces  Demirağ nu a putut obține rezultate. Încă un proiect important care ar fi contribuit la  viitorul țării a fost sacrificat  pentru lupte și ambiții politice.

Proiectul de dezvoltare a avionului de antrenament inițial și  de bază (HURKUS)

Cu toate acestea, astăzi sub influența liderilor  țării și sprijinul lor acordat organizațiilor relevante se desfășoară mai multe proiecte naționale de apărare. Producția prototipului HURKUȘ este finalizată. În plus lucrările de dezvoltare a primei noastre aeronave autohtone care va începe să zboare în 2023 sunt în curs de desfășurare. Au fost produse două aeronave prototip HURKUȘ (avionul turcesc de antrenament inițial și  de bază) – primul avion turcesc care a obținut certificate de tip ale Autorității Aeronautice Civile din Europa și care a fost proiectat în conformitate cu nevoile aviației civile și militare. În plus activitățile de dotare cu arme a versiunii numite  HÜRKUȘ-C sunt în curs de desfășurare.

 

Proiectul avionului de luptă autohton

Nevoile Comandamentului Forțelor Aeriene  de avioane de luptă, începând din 2030, vor fi satisfăcute din producția internă  a avioanelor fabricate după model de design original.  Se preconizează  ca primul zbor în cadrul acestui proiect important aflat în curs de desfășurare va avea loc în 2023.

 

Proiectul comun de avioane de atac F-35

Proiectarea și fabricarea  avionului de război /  de vânătoare F-35, generația a cincea, cu un singur pilot și un singur motor, multifuncțional, având o tehnologie de vizibilitate redusă se realizează de către un consorțiu internațional (SUA, Marea Britanie, Italia, Turcia, Olanda, Canada, Australia , Norvegia și Danemarca) condus de Statele Unite. Atrage atenția faptul că Turcia va achiziționa 100 de avioane F-35. Primul avion din cadrul proiectului F 35 care se desfășoară în parteneriat cu Turcia  a fost livrat în cadrul unei ceremonii care a avut loc la 21 iunie  la uzina companiei americane Lockheed Martin de la Fort Worth, Texas. A început instruirea piloților noștri în SUA; după încheierea programului de instruire avioanele vor ajunge să fie folosite în țară.

 

Turcia va deveni baza de întreținere și reparație a fuzelajelor și motoarelor avioanelor F-35 pentru regiunea europeană. Una dintre cele mai complexe părți structurale ale avionului F-35, "Corpul Mediu", în afara de Statele Unite este produs numai în țara noastră. Noi, de asemenea, fabricăm componente compozite F-35 A / B / C, trenuri de aterizare metalice F-35A și sisteme de admisie a aerului F-35 A / B / C și piloni externi aer-sol F-35A / B / C. Lucrările de integrare a SOM-J dezvoltate de HGK și TUBITAK  și  produse de Roketsan în F-35 se realizează de către țara noastră.

Toate proiectele sprijinite de stat sunt implementate astăzi, iar cele blocate de stat în trecut au rămas în trecut nerealizate.  Vom continua să povestim despre  alte proiecte de apărare de succes în următoarea ediție.



Ştiri din aceeaşi categorie