Agenda balcanilor 11/2017

Agenda balcanilor 11/2017

Agenda balcanilor  11/2017

Politica Macedoniei din nou în impas

Criza politica care continuă de mult timp în Macedonia a intrat într-un nou impas. De la alegerile parlamentare anticipate şi până acum, deşi au trecut numai trei luni, încă nu a putut fi format un nou guvern. Liderul partidului VMRO-DPMNE, care a câştigat alegerile cu o mică diferenţă, Nikola Gruevski nu a reuşit să formeze noul guvern. İar partidul Uniunea social-democrată a Macedoniei (SDSM) aflată în opoziţie în Macedonia deşi ar fi putut veni la guvernare cu sprijinul partidelor albaneze a avut parte de refuzul preşedintelui Gjorge İvanov. Pentru că a acceptat condiţia partidelor albaneze şi a acceptat să recunoască limba albaneză a doua limba oficială, preşedintele statului a refuzat să-l însărcineze pe liderul partidului Uniunea social-democrata a Macedoniei, Zoran Zaev cu formarea guvernului. Ca urmare a acestui fapt, criza politică ivită în urma alegerilor a căpătat şi o dimensiune etnică. 

Scena politică din Macedonia începând cu anul 2014 trăieşte serioase tulburări. Uniunea social-democrată a Macedoniei aflată în opoziţie îl acuză de multă vreme pe Nikola Gruevski pentru fapte de corupţie şi fraude în alegeri. Neacordându-se atenţie acestor acuzaţii, la mijlocul anului 2014 Uniunea social-democrată a Macedoniei a început să boicoteze parlamentul. Apoi opoziţia a început să facă publice unele benzi înregistrate printr-un vast sistem de supraveghere telefonică pus în aplicare de fostul premier Nikola Gruvski şi acuzaţiile în ceea ce priveşte guvernul au atins culmea. La ordinea de zi a Macedoniei au fost discuţii precum că aşa-zisele înregistrări au fost obţinute prin ascultarea ilegală a cetăţenilor; au fost efectuate intervenţii asupra mediei, justitiei şi oamenilor de afaceri, că au fost fraudate alegerile, că au fost făcute arestări în scop politic. De aceea, în ţară au avut loc mari proteste împotriva guvernului. Uniunea Europeana şi SUA au intervenit şi au împiedicat creşterea tensiunilor din Macedonia. Conform înţelegerii încheiate, la data de 11 decembrie 2016 au fost efectuate alegeri parlamentare anticipate în Macedonia.      

Partidul VMRO-DPMNE având ca lider pe Nikola Gruevski a obţinut 38,06% din voturi iar faptul că Uniunea social-democrată a Macedoniei a obţinut 36,69% arată că nu va fi uşor de format noul guvern şi că partidele albaneze vor juca un rol cheie.

Liderul partidului care a obţinut primul loc la alegeri, Gruevski, nu a reşit să atragă de partea sa sprijinul partidelor albaneze. După cum se afirmă, Gruevski nu a putut forma noul guvern deoarece nu s-a putut ajunge la o înţelegere cu privire la reformele din justiţie. Apoi partidele albaneze au spijinit Uniunea social-democrată a Macedoniei cu condiţia acceptării declarării limbii albaneze ca a doua limbă oficială. 

Şi presedintele ţării Gjorge İvanov şi liderul Gruevski au reacţionat violent cu privire la problema numirii limbii albaneze a doua limbă oficială. Ivanov cunoscut prin afinitatea faţă de VMRO-DPMNE l-a acuzat pe presedintele Uniunii social-democrate a Macedoniei Zoran Zaev că încearcă să ştirbească suveranitatea Macedoniei. Şi mai mult, deşi a obtinut majoritatea în parlament, İvanov nu l-a însărcinat pe Zaev cu formarea guvernului. Unii au sprijinit iar alţii au ripostat vehement faţă de această hotărâre a lui İvanov.   

VMRO-DPMNE profitând de această conjunctură, a chemat lumea să iasă în stradă precum că trebuie apărată suveranitatea Macedoniei şi a organizat acţiuni de protest faţă de Uniunea social-democrata a Macedoniei. Mulţi analişti politici au acuzat VMRO-DPMNE că profită cu îndemânare de sentimentele patriotice ale populaţiei. După părerea lor, subiectul numirii limbii albaneze a doua limbă oficială este un subiect artificial montat pe ordinea de zi. În ceea ce priveşte cauza, pe baza modificărilor făcute în Constituţia Macedoniei conform Convenţiei de pace de la Ohrid din 2001 dacă o grupare etnică întruneşte 20% în primăria unde trăieşte poate folosi limba şi alfabetul său pe lângă limba şi alfabetul Macedoniei ca limbă oficială. Datorită acestei proceduri limba albaneză în multe primării ale Macedoniei are deja statut de limbă oficială. Convenţia făcută între partidele albaneze şi Uniunea social-democrată a Macedoniei prevede utilizarea pe scară mai largă a limbii albaneze ca limbă oficială. Însă VMRO-DPMNE continuă să prezinte acest subiect precum unul pe viaţă şi pe moarte din punctul de vedere al statului.

Uniunea Europeană, SUA, NATO şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în  Europa (OSCE) urmăresc cu mare îngrijorare evenimentele care au loc în Macedonia. Se fac somaţii pentru formarea unui nou guvern cât de urgent posibil în Macedonia.

          Aţi ascultat programul realizat de Dr. Erhan Turbedar.                                  

 

 



Ştiri din aceeaşi categorie