Agenda Balcanilor/10.07.2014

Dupa masacrele odioase comise ın timpul celui de-al doilea razboi mondial, comunitatea internationala a promis ca nu va mai ıngadui astfel de orori.In Carta Natiunilor Unite s-a consemnat ca popoarele Natiunilor Unite sunt hotarate sa izbaveasca generatiile viitoare de flagelul razboiului , care a provocat omenirii suferinte de nespus. Ori dupa aproape 50 de ani de la acest angajament statele comunirtatii internationale au ıngaduit masacrarea bosniacilor din Bosnia şi Hertegovina. Anul acesta s-au ımplinit 19 ani de la masacrul de la Srebrenita şi mamele de la Srebrenita retraiesc coşmarul masacrului, ın speranta ca ıntr-o buna zi vor gasi ramaşitele celei mai dragi fiinte.
Razboiul din Bosnia şi Hertegovina dintre anii 1992-1995 este unul din cele mai ıntunecate momente ale istoriei. In primavara anului cand fortele sarbilor bosniaci au atacat oraşele bosniace a ınceput masacrul iar Bosnia a fost acoperita de nori negri şi iadul a coborat pe pamant . Au fost create tabare de prizonieri, ın care au fost ınchişi femeile, copii şi batranii. Oraşele ın care bosniacii musulmani erau ın majoritate ca Sarajevo, Bihaci, Srebrenita, Gorajde şi Jepa s-au aflat sub asediul fortelor sarbe o perioada lunga de timp. Şi ıntrucat fortele sarbe au ımpiedicat accesul ajutoarelor umanitare ın aceste oraşe au murit foarte multi batrani, bolnavi, raniti şi copii. Femeile şi tinerele fete bosniace au trecut şi ele prin situatii cumplite ıntrucat au fost atacate de soldatii sarbi fiind victime ale violurilor pana canda au reuşit sa fuga. Astfel s-au distrus foarte multe camine şi familiile s-au destramat.
Statele comunitatii internationale nu au intervenit pentru a opri razboiul din Bosnia şi Hertegovina nu pentruca ar fi fost depaşite ci pentruca au ramas indiferente. Statele occidentale deşi se comportau ca şi cum ar fi facut ceva, ın realitate i-au lasat pe bosniacii musulmani ın mainile sarbilor. Şi ın loc sa puna capat atacurilor sarbilor au privit evolutiile din Bosnia şi Hertegovina ca pe o criza umanitara. Cu alte cuvinte statele apusene ın loc sa fie preocupate de cauzele acestui razboi ele se interesau de consecintele acestuıia. In rapoartele redactate, raportorul special al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului Tadeusz Mazowieski nota :”Crimele nemiloase sunt comise rapid ın timp ce raspunsul statelor comunitatii internationale vine cu ıntarziere şi ineficienta.”
İar masacrul de la Srebrenita este evenimentul ce a lasat o imensa pata neagra asupra comunitatii internationale. El este şi deznodamantul tragic al operatiunii de epurare etnica a bosniacilor musulmani ıncepand din primavara anului 1992. Srebrenita este o localitate pe care ONU a proclamat-o zona protejata cu scopul de a-i lua sub ocrotire pe civilii bosniaci. Mii de bosniaci fugind de atacurile fortelor sarbe s-au refugiat ın acest oraşel cu aproape 6 mii de locuitori dupa care numarul populatiei ın localitate a crescut la 40 de mii. Prin rezolutia nr.836 din 4 iunie 1993 Consiliul de securitate ONU autorizase unitatile de mentinere a pacii sa recurga la forta şi sa solicite chiar şi o interventie militara aeriana. Numai ca nici efectivul trupelor care stationau ın zona şi nici armele cu care erau dotate ele, nu erau suficiente pentru a asigura securitatea populatiei oraşului Srebrenita. In 6 iulie 1995 trupele sarbe de sub comanda generalului Ratko Mladici au atacat oraşul Srebrenita ınsa mecanismul ce prevedea protejarea zonei nu a putut fi pus ın aplicare. Trupele olandeze care stationau ın zona fiind ınsarcinate cu apararea localitatii Srebrenita au ramas pasive ıntrucat fortele sarbe luasera ca prizonieri 30 de soldati. Astfel ın ziua de 11 iulie 1995 trupele conduse de Mladici au ınceput sa intre la Srebrenita, iar “zona protejata” s-a transformat ıntr-o “zona a mortii sigure”.In schimbul a 30 de soldati olandezi prizonieri s-a ıngaduit uciderea a peste 8 mii de barbati şi adolescenti bosniaci musulmani. Deşi au trecut 19 ani mamele bosniace cauta ın continuare ramaşitele celor atat de dragi lor.
Anul acesta la centrul memorial de la Potocari din apropiere de Srebrenita vor fi ıngropate ınca 174 din victimele exhumate din gropi comune şi identificate . Numarul mare al participantilor la ceremoniile ce au loc ın fiecare an la Potocari arata ca masacrul de la Srebrenita nu va putea fi nicicand uitat. İar masacrul bosniacilor nu va putea fi ıngropat ın filele istorii atat datorita hotararilor Tribunalului Penal İnternational cat şi a tuturor dovezilor care arata ca a fost un genocid.