Proteste de amploare în Franța

Poliția franceză a intervenit în forță pentru a opri protestatarii din mișcarea ”vestele galbene”. Folosirea excesivă a spray-urilor cu piper și gazelor lacrimogene a transformat străzile în câmpuri de luptă.

Proteste de amploare în Franța

În perioada recentă Franța, Olanda și Belgia s-au confruntat cu acțiuni de protest și demonstrații. Demonstrațiile ”Vestelor galbene ” în Olanda și Belgia au fost relativ slabe, în Franța protestele au căpătat dimensiuni uriașe. Reținerea a 1700 de demonstranți și folosirea disproporționată a forței de forțele de securitate a stârnit discuții aprinse în Franța. Atrage atenția și prezența grupurilor legate de PKK și grupurilor de vandali în protestele din Franța. În scopul atenuării tensiunilor, președintele țării, Emmanuel Macron s-a adresat poporului francez printr-un discurs.

Analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.

Poliția franceză a intervenit în forță pentru a opri protestatarii din mișcarea ”vestele galbene”. Folosirea excesivă a spray-urilor cu piper și gazelor lacrimogene a transformat străzile în câmpuri de luptă. Actele de violență împotriva demonstranților au provocat rănirea a mai multor persoane. S-a observat că ofițerii de poliție în haine civile au bătut pe protestatarii arestați cu violență. Faptul că poliția a țintit direct și a împușcat cu gloanțe de cauciuc pe unii dintre protestatari și a folosit vehiculele blindare ale armatei franceze împotriva protestatarilor sunt indicatorii importanți ai forței disproporționate.

În ciuda faptului că folosirea disproporționată a forței în timpul  demonstrațiilor ce au avut loc în Franța este abordată ca fiind o încălcare a drepturilor omului și principiilor democratice, presa occidentală și în special presa europeană nu a prezentat acest subiect pe primele pagini. Atrage atenția faptul că mai multe  instituții de presă cunoscute pentru condamnarea actelor de violență comise de poliție asupra protestatarilor în alte țări și preluarea acestora pe primele pagini au ignorat Franța.

  Pe de altă parte, nu este posibil să afirmăm că demonstrațiile organizate ”Vestele Galbene” erau absolut pașnice. Printre demonstranți s-au aflat mulți indivizi și anumite structuri care au comis acte de vandalism. Printre actele de vandalism au fost observate incendierea mașinilor, arderea deșeurilor, jefuirea magazinelor, spargerea geamurilor, acte de violență asupra ofițerilor de poliție și altele.   Inscripțiile pe pereți și mesajele postate pe rețelele de socializare dovedesc prezența unor grupuri legate de PKK printre protestatari. Acțiunile guvernului francez în ceea ce privește prezența îndeosebi a unor  formațiuni radicale de stânga care luptă împreună cu PKK în Siria este un subiect de curiozitate. În acest context este demn de marcat că un reprezentant al vestelor galbene în cadrul unui interviu acordat unui post de televiziune francez a acuzat ”grupările legate de kurzii radicali” de violența în cursul demonstrațiilor.

Un alt subiect important este că guvernul francez a acuzat unele ”forțe străine” de protestele izbucnite. Atrage atenția faptul că Rusia împreună cu SUA au fost acuzate de instigarea protestelor.

După actele de vandalism și folosirea disproporționată a forței de către poliția franceză, președintele francez Emmanuel Macron s-a adresat națiunii și a făcut promisiuni, urmărind să atenueze tensiunile în țară și să-i calmeze pe protestatari. Președintele a încercat să dea un răspuns protestelor în Franța și  a promis că salariul minim va fi majorat cu 100 de euro, cei care câștigă până in 2 000 de euro nu vor mai fi impozitați. Însă trebuie de menționat că potrivit sondajelor cota de încredere a președintelui Macron a scăzut la 26%.



Ştiri din aceeaşi categorie