• Galerie Video

Sancțiunile antiiraniene și situația actuală în Iran

Deciziile multiple privind sancțiuni și embargouri din ultima perioadă arată o schimbare a politicii externe a SUA. SUA amenință Turcia cu sancțiuni din cauza pastorului Brunson ... Analiza agendei - 33- 17.08.2018

Sancțiunile antiiraniene și situația actuală în Iran

Embargoul impus de Statele Unite ale Americii din cauza programului nuclear al Iranului în perioada președinției lui Ahmadinejad a dăunat grav economiei iraniene. Hassan Rouhani, catalogat drept un reformist moderat, ales la președinția țării în 2013 a fost în acest context foarte promițător pentru poporul iranian. În cadrul acordului încheiat ca urmare a negocierilor purtate cu marile puteri din grupul P5+1 în perioada Rouhani s-a convenit asupra reducerii sancțiunilor impuse împotriva Iranului în schimbul limitării activității nucleare șu punerii în aplicare a măsurilor de transaprență. Acordul aprobat de ONU a fost o sursă de speranţă pentru poporul iranian și economia țării  și deși a generat un salt în economia țării pentru o perioadă scurtă,  nu a împiedicat ivirea noilor dezbateri dure cu Iranul după alegerea lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA. Statele Unite au anunțat la 8 mai 2018 retragerea unilaterală din acest acord.

Analiza subiectului elaborată de către cercetătorul Centrului Analitic SETA (Fundația pentru cercetări politice, economice și sociale), Can Acun.

Economia Iranului a fost afectată în mod negativ după anunțul autorităților americane privind retragerea din acordul cu Iranul. Deși guvernul iranian a stabilit un curs fix oficial de 42 000 Rial / dolar, dolarul american a crescut dramatic pe piața liberă. Deprecierea monedei naționale a Iranului în fața principalelor valute  care a început în luna ianuarie a ajuns la un nivel de 150%. Cursul dolarului american fiind în ianuarie 2018 de 44 000 de Rial a depășit în ultimele zile 110 000 de Rial.

Astfel de mari tulburări economice la care a dus numai anunțul privind reimpunerea sancțiunilor americane împotriva Iranului aruncă lumină asupra situației de după punerea în aplicare a sancțiunilor. Se poate spune că în spatele sancțiunilor impuse de președintele american Donald Trump stă mai degrabă intenția de a opri politicile expansioniste ale Iranului în Orientul Mijlociu și de a limita activitățile Iranului în regiune decât schimbarea de regim. Și într-adevăr țările din Golf și Israelul nu ascund că sunt deranjați de politicile expansioniste ale Iranului și ar dori să acționeze împreună cu Statele Unite pentru a limita acțiunea Iranului. Lovitura prin impunerea sancțiunilor, vizează restricționarea fondurilor transferate agenților din regiune și resurselor  iraniene.

Obiectivul embargoului SUA este împiedicarea tranzacțiilor cu metale prețioase, inclusiv aur și achiziții de dolari americani. De asemenea, în cadrul  sancțiunilor nu vor livrate nici avioane nici piese pentru avioane în Iran. Sancțiunile țintesc pe de altă parte și sectorul auto al Iranului. Printre companiile care și-au blocat investițiile în Iran din cauza amenințării sancțiunilor se află și Daimler. În timp ce compania intenționa să-și extindă investițiile în Iran și să lanseze producția camioanelor, planurile președintelui Trump privind impunerea embargoului asupra Iranului au determinat compania să-și  revizuiască obiectivele. Președintele american Donald Trump declarase pe Twitter că vor opri relațiile comerciale cu companiile care în pofida sancțiunilor își vor continua afacerile cu Iranul.

În ciuda declarațiilor dure ale lui Trump țările Uniunii Europene se opun embargoului. De exemplu, ministrul german de externe, Heiko Maas, a promis să acorde sprijin companiilor europene care desfășoară activități în Iran. Maas, notând că depun eforturi pentru a menține tranzacțiile financiare cu Iranul  în sectorul comerțului, a condamnat sancțiunile americane împotriva Iranului. Deși ministrul a susținut că se gândesc la poporul iranian este evident că UE vizează să obțină profituri mari din comerțul cu Iranul și să-și reducă dependența de Rusia în ceea ce privește importurile de petrol și gaze naturale.  Rezilierea de către SUA a acordului cu Iranul, ocolind țările europene se poate transforma într-o divergență semnificativă între UE și SUA.

Deciziile multiple privind sancțiuni și embargouri din ultima perioadă arată o schimbare a politicii externe a SUA. SUA amenință Turcia cu sancțiuni din cauza pastorului Brunson și în același timp impune sancțiuni împotriva Rusiei. Aici sunt și taxele vamale de penalizare impuse asupra importurilor din  China. Este de așteptat că politica de sancțiuni și embargouri a SUA care amenință lumea în privința subiectului palestinian de la tribuna ONU deși poate aduce rezultate pozitive pe termen scurt, în cele din urmă ar pune în pericol poziția țării în lume și o va izola.



Ştiri din aceeaşi categorie